13 definiții pentru constitutiv

constitutív, ~ă a [At: EMINESCU, N. 84 / Pl: ~i, ~e / E: fr constitutif] 1 Care intră în alcătuirea unui lucru. 2 Care reprezintă un element esențial din structura unui lucru.

CONSTITUTÍV, -Ă, constitutivi, -e, adj. Care intră (ca element esențial) în structura unui lucru; alcătuitor. – Din fr. constitutif.

CONSTITUTÍV, -Ă, constitutivi, -e, adj. Care intră în compunerea unui lucru, care reprezintă un element esențial din structura lui; alcătuitor. – Din fr. constitutif.

CONSTITUTÍV, -Ă, constitutivi, -e, adj. Care intră în compunerea unui lucru, reprezintă un element important din structura lui, face parte din esența lui. Meritele nepieritoare ale lui Engels în «Anti-Duhring» constau în dezvoltarea strălucită într-o formă sistematică a celor trei părți constitutive ale marxismului-filozofia, economia politică și socialismul. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 360, 2/1. Natura intră ca element constitutiv în multe din poeziile lui Coșbuc. GHEREA, ST. CR. III 296.

constitutív adj. m., pl. constitutívi; f. constitutívă, pl. constitutíve

constitutív adj. m., pl. constitutívi; f. sg. constitutívă, pl. constitutíve

CONSTITUTÍV adj. 1. v. component. 2. integrant. (Parte ~ din ceva.)

CONSTITUTÍV, -Ă adj. Care intră în componența unui lucru, care reprezintă un element esențial în structura lui. [< fr. constitutif].

CONSTITUTÍV, -Ă adj. care intră în componența unui lucru, care reprezintă un element esențial în structura lui; constituent. (< fr. constitutif)

CONSTITUTÍV ~ă (~i, ~e) Care constituie un întreg. Elemente ~e. <fr. constitutif

constitutiv a. ce servă de fundament, de bază esențială unui lucru.

*constitutív, -ă adj. (d. lat. constitus, constituit, cu sufixu -iv; fr. -tif). Care servește la constituirea unuĭ lucru: părțile constitutive ale unuĭ lucru.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

CONSTITUTÍV adj. 1. alcătuitor, component, constituent, formativ, (rar) structurál, (înv.) compozánt, compunătór. (Element ~.) 2. integrant. (Parte ~ din ceva.)

Intrare: constitutiv
constitutiv adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular constitutiv constitutivul constituti constitutiva
plural constitutivi constitutivii constitutive constitutivele
genitiv-dativ singular constitutiv constitutivului constitutive constitutivei
plural constitutivi constitutivilor constitutive constitutivelor
vocativ singular
plural