7 definiții pentru consternant


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CONSTERNÁNT, -Ă, consternanți, -te, adj. Care provoacă consternare. – Din fr. consternant.

CONSTERNÁNT, -Ă, consternanți, -te, adj. Care provoacă consternare. – Din fr. consternant.

consternánt, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~nți, ~e / E: fr consternant] Care provoacă consternare (1).

CONSTERNÁNT, -Ă adj. Care consternează. [Cf. fr. consternant].

CONSTERNÁNT, -Ă adj. care provoacă consternare. (< fr. consternant)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*consternánt adj. m., pl. consternánți; f. consternántă, pl. consternánte

consternánt adj. m., pl. consternánți; f. sg. consternántă, pl. consternánte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: consternant
consternant adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • consternant
  • consternantul
  • consternantu‑
  • consternantă
  • consternanta
plural
  • consternanți
  • consternanții
  • consternante
  • consternantele
genitiv-dativ singular
  • consternant
  • consternantului
  • consternante
  • consternantei
plural
  • consternanți
  • consternanților
  • consternante
  • consternantelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

consternant

  • 1. Care provoacă consternare.
    surse: MDA2 DEX '09 DEX '98 DN sinonime: uimitor

etimologie: