8 definiții pentru consternant

consternánt, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~nți, ~e / E: fr consternant] Care provoacă consternare (1).

CONSTERNÁNT, -Ă, consternanți, -te, adj. Care provoacă consternare. – Din fr. consternant.

CONSTERNÁNT, -Ă, consternanți, -te, adj. Care provoacă consternare. – Din fr. consternant.

*consternánt adj. m., pl. consternánți; f. consternántă, pl. consternánte

consternánt adj. m., pl. consternánți; f. sg. consternántă, pl. consternánte

CONSTERNÁNT adj. v. uimitor.

CONSTERNÁNT, -Ă adj. Care consternează. [Cf. fr. consternant].

CONSTERNÁNT, -Ă adj. care provoacă consternare. (< fr. consternant)

Intrare: consternant
consternant adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular consternant consternantul consternantă consternanta
plural consternanți consternanții consternante consternantele
genitiv-dativ singular consternant consternantului consternante consternantei
plural consternanți consternanților consternante consternantelor
vocativ singular
plural