14 definiții pentru consternație consternațiune

consternație sf [At: DA ms / V: (nob) ~iune / Pl: ~ii / E: fr consternation] (Rar) Consternare (1).

CONSTERNÁȚIE, consternații, s. f. Consternare. [Var.: consternațiúne s. f.] – Din fr. consternation, lat. consternatio, -onis.

CONSTERNÁȚIE, consternații, s. f. Consternare. [Var.: consternațiúne s. f.] – Din fr. consternation, lat. consternatio, -onis.

consternáție (rar) (-ți-e) s. f., art. consternáția (-ți-a), g.-d. art. consternáției; pl. consternáții, art. consternáțiile (-ți-i-)

consternáție s. f. (sil. -ți-e), art. consternáția (sil. -ți-a), g.-d. art. consternáției; pl. consternáții, art. consternáțiile (sil. -ți-i-)

CONSTERNÁȚIE s. v. consternare, perplexitate, stupefacție, stupoare, surprindere, surpriză, uimire, uluială, uluire.

CONSTERNÁȚIE s.f. Consternare. [Gen. -iei, var. consternațiune s.f. / cf. fr. consternation, lat. consternatio].

CONSTERNÁȚIE s. f. consternare. (< fr. consternation, lat. consternatio)

consternațiúne sf vz consternație

CONSTERNAȚIÚNE s. f. v. consternație.

CONSTERNAȚIÚNE s. f. v. consternație.

CONSTERNAȚIÚNE s.f. v. consternație.

*consternațiúne f. (lat. consternatio). Întristare adîncă. – Și -áție, dar ob. -áre.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

consternație s. v. CONSTERNARE.

Intrare: consternație
consternație substantiv feminin
  • silabație: -ți-e
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • consternație
  • consternația
plural
  • consternații
  • consternațiile
genitiv-dativ singular
  • consternații
  • consternației
plural
  • consternații
  • consternațiilor
vocativ singular
plural
consternațiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • consternațiune
  • consternațiunea
plural
  • consternațiuni
  • consternațiunile
genitiv-dativ singular
  • consternațiuni
  • consternațiunii
plural
  • consternațiuni
  • consternațiunilor
vocativ singular
plural