3 definiții pentru constela
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
constela vt [At: DN3 / Pzi: ~lez / E: fr consteller] 1 (Rar) A înstela. 2 (Fig) A acoperi de...
CONSTELA vb. I. (Rar) A acoperi cu stele, a înstela. ♦ (Fig.) A acoperi, a umple de... [< fr. consteller].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
constela vb., ind. prez. 3 sg. constelează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: constela
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
constela, constelezverb
- 1. A acoperi cu stele. DNsinonime: înstela
- 1.1. A acoperi, a umple de... DN
-
etimologie:
- consteller DN