12 definiții pentru consfinți


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

consfinți vt [At: (a. 1852) URICARIUL IV, 435/16 / V: ~sân~ / Pzi: ~țésc / E: con1- + sfinți (după fr consacrer)] 1 A consacra (5). 2 A da un caracter durabil, solid. 3 (Rar) A aproba.

CONSFINȚÍ, consfințesc, vb. IV. Tranz. A da un caracter durabil, solid; a stabili, a consacra. – Con1- + sfinți (după fr. consacrer).

CONSFINȚÍ, consfințesc, vb. IV. Tranz. A da un caracter durabil, solid; a stabili, a consacra. – Con1- + sfinți (după fr. consacrer).

CONSFINȚÍ, consfințesc, vb. IV. Tranz. A da un caracter durabil, solid; a consacra (2). Proiectul noii constituții, constituția construirii socialismului, consfințește regimul democrat-popular al Republicii Populare Romîne, în care întreaga putere se află în mîna oamenilor muncii de la orașe și sate. LUPTA DE CLASĂ, 1952, nr. 7, 61. Constituția patriei noastre consfințește deplina egalitate în drepturi pentru toți cei ce muncesc, fără deosebire de rasă sau de naționalitate. SCÎNTEIA, 1952, nr. 2512.

CONSFINȚÍ vb. IV. tr. A da un caracter durabil; a stabili; a consacra. [< con- + sfinți, după fr. consacrer].

CONSFINȚÍ vb. tr. a da un caracter durabil; a consacra, a confirma. (după fr. consacrer)

A CONSFINȚÍ ~ésc tranz. 1) (idei, obiceiuri etc.) A face să intre adânc în uz; a consacra; a încetățeni; a statornici; a înrădăcina; a împământeni. 2) (acte, hotărâri etc.) A recunoaște ca fiind valabil; a valida; a consacra. 3) (relații, atitudini etc.) A face să capete caracter legal; a legaliza; a oficializa. /con- + a sfinți

*consfințésc v. tr. (con- și sfințesc). Consacrez: cuvînt consfințit de uz.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

consfințí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. consfințésc, imperf. 3 sg. consfințeá; conj. prez. 3 să consfințeáscă

consfințí vb. → sfinți


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CONSFINȚÍ vb. 1. a consacra, a fixa, a stabili, a statornici, (înv.) a sfinți. (A ~ acest obicei.) 2. (JUR.) a confirma, a consacra, a întări, a ratifica, a sancționa, a valida, (înv.) a sacra. (Adunarea a ~ aceste măsuri.) 3. v. legaliza.

CONSFINȚI vb. 1. a consacra, a fixa, a stabili, a statornici, (înv.) a sfinți. (A ~ acest obicei.) 2. (JUR.) a confirma, a consacra, a întări, a ratifica, a sancționa, a valida, (înv.) a sacra. (Adunarea a ~ aceste măsuri.) 3. (JUR.) a legaliza, a oficializa. (Și-au ~ legătura prin căsătorie.)

Intrare: consfinți
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • consfinți
  • consfințire
  • consfințit
  • consfințitu‑
  • consfințind
  • consfințindu‑
singular plural
  • consfințește
  • consfințiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • consfințesc
(să)
  • consfințesc
  • consfințeam
  • consfinții
  • consfințisem
a II-a (tu)
  • consfințești
(să)
  • consfințești
  • consfințeai
  • consfințiși
  • consfințiseși
a III-a (el, ea)
  • consfințește
(să)
  • consfințească
  • consfințea
  • consfinți
  • consfințise
plural I (noi)
  • consfințim
(să)
  • consfințim
  • consfințeam
  • consfințirăm
  • consfințiserăm
  • consfințisem
a II-a (voi)
  • consfințiți
(să)
  • consfințiți
  • consfințeați
  • consfințirăți
  • consfințiserăți
  • consfințiseți
a III-a (ei, ele)
  • consfințesc
(să)
  • consfințească
  • consfințeau
  • consfinți
  • consfințiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

consfinți

  • 1. A da un caracter durabil, solid.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: confirma consacra stabili 2 exemple
    exemple
    • Proiectul noii constituții, constituția construirii socialismului, consfințește regimul democrat-popular al Republicii Populare Romîne, în care întreaga putere se află în mîna oamenilor muncii de la orașe și sate. LUPTA DE CLASĂ, 1952, nr. 7, 61.
      surse: DLRLC
    • Constituția patriei noastre consfințește deplina egalitate în drepturi pentru toți cei ce muncesc, fără deosebire de rasă sau de naționalitate. SCÎNTEIA, 1952, nr. 2512.
      surse: DLRLC

etimologie: