11 definiții pentru conovăț
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CONOVẮȚ, conovețe, s. n. Funie fixată pe țăruși, care servește la priponirea cailor în bivuac. – Din rus., ucr. konovjaz.
CONOVẮȚ, conovețe, s. n. Funie fixată pe țăruși, care servește la priponirea cailor în bivuac. – Din rus., ucr. konovjaz.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de Joseph
- acțiuni
conovắț sn [At: TDRG / Pl: ~véțe / E: ucr хоновязн] Funie fixată pe țăruși, care servește la priponirea cailor în bivuac.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CONOVẮȚ, conovețe, s. n. Funie fixată de țăruși, de care se leagă caii în bivuac. De la conovețele cailor, tresăreau din cînd în cînd vuietele înăbușite pe care le făceau animalele scuturîndu-se. SADOVEANU, F. J. 742.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CONOVĂȚ ~éțe n. înv. Funie întinsă pe țăruși de care se priponeau caii într-o tabără militară. /<rus., ucr. konovjaz
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
conovăț n. Mold. frânghie de care se leagă caii în bivuac. [Rus. KONOVĬAZĬ].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
conovắț n., pl. ețe (rus. kono-vĕázĭ, d. konĭ, cal, și vĕazátĭ, a lega). Lemnu (leațu) de care se leagă caiĭ în tabără și în bivuac. Corlată (gratiĭ) p. fîn în grajd (Bc.).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
conovắț s. n., pl. conovéțe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
conovăț s. n., pl. conovéțe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
CONOVĂȚ s. v. pripon.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
conovăț s. v. PRIPON.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
conovắț (-țuri), s. n. – Căpăstru. Rut. konovjazj (DAR).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N8) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
conovăț
- 1. Funie fixată pe țăruși, care servește la priponirea cailor în bivuac.exemple
- De la conovețele cailor, tresăreau din cînd în cînd vuietele înăbușite pe care le făceau animalele scuturîndu-se. SADOVEANU, F. J. 742.surse: DLRLC
-
etimologie:
- limba rusă limba ucraineană konovjazsurse: DEX '98 DEX '09