5 definiții pentru conlocutor

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

conlocutor, ~oare smf [At: MDA ms / Pl: ~i, ~oare / E: it collocutore] (Rar) Interlocutor.

CONLOCUTOR, -OARE s.m. și f. (Rar) Interlocutor. [Cf. it. collocutore].

CONLOCUTOR, -OARE s. m. f. interlocutor. (< it. collocutore)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

conlocutor s. m., pl. conlocutori

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: conlocutor
conlocutor substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • conlocutor
  • conlocutorul
  • conlocutoru‑
plural
  • conlocutori
  • conlocutorii
genitiv-dativ singular
  • conlocutor
  • conlocutorului
plural
  • conlocutori
  • conlocutorilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

conlocutor, conlocutorisubstantiv masculin
conlocutoare, conlocutoaresubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.