2 intrări

16 definiții

conflagrațiúne sf vz conflagrație

CONFLAGRAȚIÚNE s. f. v. conflagrație.

CONFLAGRAȚIÚNE s. f. v. conflagrație.

CONFLAGRAȚIÚNE s. f. v. conflagrație.

CONFLAGRAȚIÚNE s.f. v. conflagrație.

conflagrați(un)e f. 1. înflăcărare generală; 2. fig. mare revoluțiune.

*conflagrațiúne f. (lat. conflagrátio, -ónis, ardere împreună. V. flagrant, flagel, inflamez). Aprindere generală, războĭ general: conflagrațiunea din 1914. – Și -áție.

conflagrație sf [At: MAIORESCU, D. II, 50 / P: ~ți-e / V: (înv) ~iune / Pl: ~ii / E: fr conflagration, lat conflagratio, -onis] Conflict armat în care sunt atrase numeroase state.

CONFLAGRÁȚIE, conflagrații, s. f. Conflict armat de mari proporții, război în care sunt atrase numeroase state. [Var.: (înv.) conflagrațiune s. f.] – Din fr. conflagration, lat. conflagratio, -onis.

CONFLAGRÁȚIE, conflagrații, s. f. Conflict armat în care sunt atrase numeroase state. [Var.: (înv.) conflagrațiune s. f.] – Din fr. conflagration, lat. conflagratio, -onis.

CONFLAGRÁȚIE, conflagrații, s. f. Război extins la mai multe state. Imperialiștii împing spre o nouă conflagrație mondială. – Pronunțat: -ți-e. – Variantă: (învechit) conflagrațiúne (HASDEU, I. V. 129) s. f.

conflagráție (-fla-gra-ți-e) s. f., art. conflagráția (-ți-a), g.-d. art. conflagráției; pl. conflagráții, art. conflagráțiile (-ți-i-)

conflagráție s. f. (sil. -gra-ți-e), art. conflagráția (sil. -ți-a), g.-d. art. conflagráției; pl. conflagráții, art. conflagráțiile (sil. -ți-i-)

CONFLAGRÁȚIE s.f. Ciocnire generală, conflict de mari proporții; război care se extinde în mai multe state. [Gen. -iei, var. conflagrațiune s.f. / cf. it. conflagrazione, fr. conflagration, lat. conflagratio < lat. conflagrare – a arde în flăcări].

CONFLAGRÁȚIE s. f. conflict de mari proporții, război extins între mai multe state. (< fr. conflagration, lat. conflagratio)

CONFLAGRÁȚIE ~i f. Conflict armat (de mari proporții) în care sunt angajate mai multe state. [Art. conflagrația; G.-D. conflagrației; Sil. -ți-e] /<fr. conflagration, lat. conflagratio, ~onis

Intrare: conflagrație
conflagrație substantiv feminin
  • silabație: -gra-ți-e
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • conflagrație
  • conflagrația
plural
  • conflagrații
  • conflagrațiile
genitiv-dativ singular
  • conflagrații
  • conflagrației
plural
  • conflagrații
  • conflagrațiilor
vocativ singular
plural
conflagrațiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • conflagrațiune
  • conflagrațiunea
plural
  • conflagrațiuni
  • conflagrațiunile
genitiv-dativ singular
  • conflagrațiuni
  • conflagrațiunii
plural
  • conflagrațiuni
  • conflagrațiunilor
vocativ singular
plural
Intrare: conflagrațiune
conflagrațiune
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.