12 definiții pentru confesor

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CONFESÓR, confesori, s. m. Preot care spovedește; duhovnic. – Din fr. confesseur, lat. confessor.

CONFESÓR, confesori, s. m. Preot care spovedește; duhovnic. – Din fr. confesseur, lat. confessor.

confesór sm [At: HASDEU, I. C. 27 / Pl: ~i / E: fr confesseur] 1 Preot care spovedește. 2 (Înv) Creștin care în timpul persecuțiilor religioase își mărturisea credința fără a fi însă osândit la moarte Si: confesar, confesionar.

CONFESÓR, confesori, s. m. (În biserica creștină) Duhovnic, preot care primește o confesiune (1).

CONFESÓR s.m. Preot care spovedește; duhovnic. [Cf. fr. confesseur, lat. confessor].

CONFESÓR s. m. preot care spovedește; duhovnic. (< fr. confesseur, lat. confessor)

CONFESÓR ~i m. rel. Preot care oficiază ritualul spovedaniei; duhovnic. /<fr. confesseur, lat. confessor

*confesór m. (lat. con-fessor. V. profesor). Preut care ascultă o mărturisire, duhovnic.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CONFESOR s. (BIS.) duhovnic, (astăzi rar) spiritual, (înv.) mărturisitor, spoveditor. (Preotul care spovedește se numește ~.)

Intrare: confesor
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • confesor
  • confesorul
  • confesoru‑
plural
  • confesori
  • confesorii
genitiv-dativ singular
  • confesor
  • confesorului
plural
  • confesori
  • confesorilor
vocativ singular
  • confesorule
plural
  • confesorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

confesor, confesorisubstantiv masculin

  • 1. Preot care spovedește. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: duhovnic
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.