3 intrări

11 definiții

conclús sn [At: ODOBESCU, S. I, 491 / V: (înv) ~úz / Pl: ~uri / E: lat conclusum] (Trs; Jur; ltm) Hotărâre a unei adunări.

conclúde vt [At: DEX2 / Pzi: conclúd / E: lat, it concludere] (Rar) 1-8 A conchide (1-8).

CONCLÚDE, conclúd, vb. III. Tranz. (Rar) A conchide, a încheia. – Din lat., it. concludere.

CONCLÚDE, conclúd, vb. III. Tranz. (Rar) A conchide, a încheia. – Din lat., it. concludere.

conclúde (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. conclúd; conj. prez. 3 să conclúdă; ger. concluzấnd; part. conclús

conclúde vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. conclúd; conj. prez. 3 sg. și pl. conclúdă; ger. concluzând; part. conclús

CONCLÚDE vb. III. tr. A conchide. [P.i. conclúd. / < lat., it. concludere].

CONCLÚDE vb. tr. a conchide. (< lat., it. concludere)

A CONCLÚDE conclúd tranz. rar A termina, trăgând o concluzie; a conchide; a concluziona. /<lat. concludere

conclúș, conclúșuri, s.n. (înv.) încheiere, hotărâre, decizie a unei adunări.

*conclúd, -clús, a -clúde v. tr. (lat. con-clúdere, d. clúdere, a închide. V. închid, cheĭe). Termin, finesc, încheĭ. Scot o concluziune. V. intr. Daŭ concluziunĭ. Opinez: a conclude pentru cea maĭ gravă pedeapsă. – Fals conchid, după cum ar fi fals exchid îld. exclud.

Intrare: conclude
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) conclude concludere conclus concluzând singular plural
conclude concludeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) conclud (să) conclud concludeam conclusei conclusesem
a II-a (tu) concluzi (să) concluzi concludeai concluseși concluseseși
a III-a (el, ea) conclude (să) conclu concludea concluse conclusese
plural I (noi) concludem (să) concludem concludeam concluserăm concluseserăm, conclusesem*
a II-a (voi) concludeți (să) concludeți concludeați concluserăți concluseserăți, concluseseți*
a III-a (ei, ele) conclud (să) conclu concludeau concluseră concluseseră
Intrare: conclus
conclus participiu
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular conclus conclusul conclu conclusa
plural concluși conclușii concluse conclusele
genitiv-dativ singular conclus conclusului concluse conclusei
plural concluși conclușilor concluse concluselor
vocativ singular
plural
Intrare: concluș
concluș
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)