16 definiții pentru concentra

Articole pe această temă:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

concentrá [At: BĂLCESCU, M. V. 5/10 / V: ~etrá, cocin~ / Pzi: ~réz, (înv) 3 ~ră / E: fr concentrer] 1-2 vtr A (se) aduna. 3-4 vtr A (se) strânge într-un punct. 5 vt (Mil) A aduna trupele într-o regiune (amenințată). 6-7 vtr A (se) condensa într-un spațiu restrâns. 8 vr A-și aduna toată atenția, gândirea, puterile, energia, asupra unui lucru. 9 vt (Chm) A mări conținutul procentual al unui component într-o soluție sau într-un amestec. 10 vt (Ind) A separa dintr-un minereu brut părțile bogate în minereuri utile de părțile sterile.

CONCENTRÁ, concentrez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) strânge, a (se) acumula într-un singur loc; a (se) îndrepta spre un singur punct. 2. Tranz. A chema vremelnic rezerviști sub arme în timp de pace, pentru completarea pregătirii militare sau în alt scop. ♦ A strânge mai multe unități militare într-o anumită zonă. 3. Refl. A-și îndrepta întreaga atenție sau preocupare într-o singură direcție; a fi absorbit, preocupat de ceva. 4. Tranz. (Chim.) A mări conținutul procentual al unui component într-o soluție sau într-un amestec. 5. Tranz. A separa dintr-un minereu brut părțile bogate în minereuri utile de părțile sterile. – Din fr. concentrer.

CONCENTRÁ, concentrez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) strânge, a (se) acumula într-un singur loc; a (se) îndrepta spre un singur punct. 2. Tranz. A chema vremelnic, sub arme, rezerviști, în timp de pace, pentru instrucție, pentru ca aceștia să-și completeze pregătirea militară sau pentru alte motive. ♦ A strânge mai multe unități militare într-o anumită zonă. 3. Refl. A-și încorda întreaga atenție sau gândire într-o singură direcție; a fi absorbit, preocupat de ceva. 4. Tranz. (Chim.) A mări conținutul procentual al unui component într-o soluție sau într-un amestec. 5. Tranz. A separa dintr-un minereu brut părțile bogate în minereuri utile de părțile sterile. – Din fr. concentrer.

CONCENTRÁ, concentrez, vb. I. 1. Tranz. A strînge, a aduna, a acumula într-un singur loc; a îndrepta spre un singur punct. V. converge. Războiul o dată lichidat, guvernul [R.P.R.] și-a concentrat forțele în interior, asupra problemei centrale a refacerii țării. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 33. ♦ Refl. Tell, în care se concentra tăria noastră, era informat de N. Bălcescu și de Ion Ghica de tot ce se petrecea. GHICA, S. 706. 2. Tranz. A chema vremelnic (pe un ostaș rezervist) sub arme, în timp de pace. În primăvara aceea, au fost concentrați opt sute de recruțidorobanți cu schimbulpentru instrucție. SADOVEANU, O. VI 193. Spune-mi, puică-adevărat, De cînd pe mine m-o concentrat, Cîți voinici te-o sărutat? ȘEZ. III 156. 3. Refl. A-și aținti, a-și încorda întreaga atenție, gîndire etc. într-o singură direcție; a fi absorbit, preocupat de ceva. În faza ultimă, Eminescu devine mai puțin atent la natură. Acum se concentrează asupra propriului său suflet. IBRĂILEANU S. 127. ◊ Tranz. Se apropie cu toată atenția concentrată la prundul negru. C. PETRESCU, C. V. 38. 4. Tranz. (Chim.) A mări conținutul procentual al unui component într-o soluție sau într-un amestec (prin îndepărtarea parțială a celorlalți componenți sau prin adăugarea de cantități suplimentare din componentul respectiv). 5. A separa părțile bogate în minereuri utile dintr-un minereu de părțile sterile (care se elimină).

CONCENTRÁ vb. I. 1. tr., refl. A (se) strânge, a (se) aduna, a (se) acumula într-un singur loc, într-un anumit centru. 2. tr. A chema vremelnic sub arme un rezervist pentru instruire. 3. refl. A-și aținti privirea, a-și încorda atenția într-un anumit punct, către ceva; a fi absorbit de ceva. 4. tr. A mări procentul unui component într-o soluție sau într-un amestec. 5. tr. A separa părțile cu minereuri utile din minereul brut. [< fr. concentrer, cf. it. concentrare].

CONCENTRÁ vb. I. refl. a (se) strânge, a (se) aduna, a (se) acumula într-un (singur) loc; a (se) îndrepta spre un (singur) punct. II. refl. a-și încorda atenția, gândirea într-o (singură) direcție; a fi preocupat de ceva. III. tr. 1. a chema vremelnic sub arme un rezervist pentru instruire. 2. a mări procentul unui component într-o soluție, într-un amestec. 3. a separa părțile cu minereuri utile din minereul brut. (<fr. concentrer)

A CONCENTRÁ ~éz tranz. 1) A face să se concentreze. 2) (rezerviști) A mobiliza în timp de pace din diverse motive (pentru instrucție, pentru perfecționarea pregătirii militare etc.). 3) (trupe militare) A aduna într-un singur loc în scopuri strategice. 4) (auzul, atenția etc.) A aplica cu un efort într-o singură direcție. 5) chim. (soluții, lichide) A face să aibă o concentrație mai mare. /<fr. concentrer

A SE CONCENTRÁ mă ~éz intranz. 1) A se strânge în cantitate mare (într-un singur loc). 2) A-și încorda atenția (într-o singură direcție). /<fr. concentrer

concentrà v. 1. a reuni într’un centru: lentilele de sticlă concentrează razele solare; 2. a lua unui lichid o parte din apă ce conține: a concentra siropuri.

*concentréz v. tr. (con- și centru; fr. concentrer). Adun într’un singur punct, grămădesc: a concentra armata. Fig. A-țĭ concentra mînia, a o opri, a o ascunde. Chim. Fac maĭ gros, fac să i se evaporeze o parte din apă: a concentra un acid. V. comasez.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

concentrá (a ~) vb., ind. prez. 3 concentreáză

concentrá vb., ind. prez. 1 sg. concentréz, 3 sg. și pl. concentreáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CONCENTRÁ vb. 1. v. acumula. 2. a (se) masa. (Trupele s-au ~ pe flancul drept.) 3. v. comasa. 4. v. prescurta. 5. a se încorda. (Se ~ pentru a urmări cele spuse.) 6. (fig.) a focaliza, a polariza. (El a ~ atenția tuturor.)

CONCENTRA vb. 1. a (se) acumula, a (se) aduna, a (se) înmagazina, a (se) strînge. (~ o mare cantitate de energie.) 2. a (se) masa. (Trupele s-au ~ pe flancul drept.) 3. a comasa, a grupa. (A ~ mai multe unități industriale de profil.) 4. a prescurta, a reduce, a rezuma, a scurta, (fig.) a comprima, a condensa. (A ~ o expunere.) 5. a se încorda. (Se ~ pentru a urmări cele spuse.)

A (se) concentra ≠ a (se) dispersa, a (se) împrăștia

A concentra ≠ a desconcentra, a dilua

Intrare: concentra
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • concentra
  • concentrare
  • concentrat
  • concentratu‑
  • concentrând
  • concentrându‑
singular plural
  • concentrea
  • concentrați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • concentrez
(să)
  • concentrez
  • concentram
  • concentrai
  • concentrasem
a II-a (tu)
  • concentrezi
(să)
  • concentrezi
  • concentrai
  • concentrași
  • concentraseși
a III-a (el, ea)
  • concentrea
(să)
  • concentreze
  • concentra
  • concentră
  • concentrase
plural I (noi)
  • concentrăm
(să)
  • concentrăm
  • concentram
  • concentrarăm
  • concentraserăm
  • concentrasem
a II-a (voi)
  • concentrați
(să)
  • concentrați
  • concentrați
  • concentrarăți
  • concentraserăți
  • concentraseți
a III-a (ei, ele)
  • concentrea
(să)
  • concentreze
  • concentrau
  • concentra
  • concentraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)