10 definiții pentru comunicativitate


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

comunicativitate sf [At: DA ms / E: comunicativ + -itate] 1 Stabilire cu ușurință a legăturii cu ceilalți Si: expansivitate, sociabilitate. 2 Transmitere cu ușurință de la o persoană la alta a unei idei etc.

COMUNICATIVITÁTE s. f. Însușirea de a fi comunicativ. – Comunicativ + suf. -itate.

COMUNICATIVITÁTE s. f. Însușirea de a fi comunicativ. – Comunicativ + suf. -itate.

COMUNICATIVITÁTE s. f. Însușirea de a fi comunicativ.

COMUNICATIVITÁTE s.f. Însușirea de a fi comunicativ. [< comunicativ + -itate].

COMUNICATIVITÁTE s. f. însușirea de a fi comunicativ. (<comunicativ + -itate)

*comunicativitáte f. (d. communicativ). Calitatea de a fi comunicativ, expansivitate.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

comunicativitáte s. f., g.-d. art. comunicativitắții

comunicativitáte s. f., g.-d. art. comunicativității


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

COMUNICATIVITÁTE s. v. sociabilitate.

COMUNICATIVITATE s. expansivitate, sociabilitate. (~ unei persoane.)

Intrare: comunicativitate
substantiv feminin (F117)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • comunicativitate
  • comunicativitatea
plural
genitiv-dativ singular
  • comunicativități
  • comunicativității
plural
vocativ singular
plural

comunicativitate

etimologie:

  • Comunicativ + sufix -itate.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN