comprimat², ~ă [At: GHICA, A. 64 / Pl: ~ați, ~e / E: comprima] 1 a (Fiz; d. corpuri) Al cărui volum este redus prin presare Si: condensat, presat. 2 a (Îs) Aer ~ Aer supus unei presiuni mari și având diferite întrebuințări în industrie. 3 a (Iuz; fig; îs) Personal (sau funcționar) ~ Concediat. 4 a (Fig) Împiedicat să se manifeste Si: înăbușit. 5 a Rezumat. 6 sn (Far) Medicament de consistență solidă obținut prin reducerea acestuia în stare de pulbere și amestecarea cu un liant Si: (pfm) pastilă, tabletă, bulină.

comprimat¹ sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: comprima] 1-3 Comprimare (1-2, 4).

COMPRIMAT¹ adj. n. (În expr.) Aer comprimat = aer supus unei presiuni mari (și avînd diferite întrebuințări în industrie). Frînă cu aer comprimat.

COMPRIMAT², comprimate, s. n. Medicament de consistență solidă obținut prin comprimarea unor pulberi; pastilă, tabletă. V. bulin. Comprimate de vitamina C.

COMPRIMAT, -Ă adj. Condensat, redus (ca volum) prin presiune, prin presare. ◊ Aer comprimat = aer supus unei presiuni mari, avînd diverse întrebuințări în industrie. // s.n. Medicament de consistență solidă, obținut prin comprimarea unor pulberi; pastilă, tabletă. [Cf. fr. comprimé].

COMPRIMAT s. n. medicament solid, obținut prin comprimarea unor pulberi; pastilă, tabletă. (după fr. comprimé)

comprimat, -ă adj. Dat afară din serviciu (din motive politice, în perioada comunismului), epurat v. restructura (anii ’50)

COMPRIMAT¹ ~e n. Preparat farmaceutic, dozat, solid, de forma unui disc, care se administrează pe cale bucală; pastilă; tabletă; pilulă. ~ de vitamina C. ~ de mentă. /< a comprima

COMPRIMAT² ~tă (~ți, ~te) Care a fost supus comprimării; cu volum redus. Aer ~. /v. a comprima

comprimat a. turtit pe de lături.

*comprimát, -ă adj. Îndesat, apăsat: aer comprimat. Turtit: frunte comprimată. S. n., pl. e Pastilă de medicament îndesat: un comprimat de chinină.

comprima vt [At: MAIORESCU, CR. II, 399/8 / Pzi: comprim, (rar) -mez / E: fr comprimer] 1 A micșora volumul unui corp prin apăsare Si: condensa, presa. 2 A apăsa. 3 (Fig) A împiedica să se manifeste Si: a înăbuși. 4 A rezuma. 5 A reduce personalul unei întreprinderi sau instituții.

COMPRIMA, comprim, vb. I. Tranz. 1. A micșora volumul unui corp cu ajutorul unei forțe sau presiuni exterioare; a presa. A comprima un gaz. ◊ Fig. O mînă era strîns apăsată pe inimă, ea comprima convulsiv durerea ce o simțea acolo. EMINESCU, N. 77. ◊ Fig. A împiedica să se manifeste, a înăbuși, a reprima. Brusc se oprește, comprimă în el mînia și continuă căutînd să fie calm. CAMIL PETRESCU, T. II 441. Să rîzi cînd ochiu-ți arde de plîns, și să plîngi cînd Comprimi cu greu surîsul pe buze fluturînd! MACEDONSKI, O. II 15. 2. (Cu privire la personalul unei întreprinderi, instituții etc.) A restrînge, a reduce; (impropriu, cu privire la o persoană) a pune în cadrul disponibil.

COMPRIMA vb. I. tr. 1. A micșora volumul unui corp (mai ales al unui gaz), folosind o forță sau o presiune exterioară; a presa. ♦ (Fig.) A reprima, a înăbuși. 2. A restrînge, a reduce personalul unei întreprinderi, al unei instituții etc. [P.i. comprim. / < fr. comprimer, cf. it., lat. comprimere].

COMPRIMA vb. I. tr., refl. a (se) restrânge, a (se) reduce (ca volum). II. tr. 1. a micșora volumul unui corp (gaz) prin presiune exterioară; a presa. ◊ (fig.) a împiedica să se manifeste; a înăbuși. 2. a reduce personalul unei întreprinderi, instituții etc.; a pune în cadrul disponibil. (<fr. comprimer, lat. comprimere)

A COMPRIMA comprim tranz. 1) (corpuri, obiecte etc.) A reduce în volum prin presiune. 2) fig. (sentimente, stări sufletești) A stăvili printr-un efort de voință; a înăbuși; a înfrîna. 3) (personalul unei întreprinderi) A face mai mic ca urmare a limitării statelor. 4) (texte) A micșora prin reducerea numărului de cuvinte; a prescurta. /<fr. comprimer

comprimà v. 1. a apăsa cu putere spre a micșora volumul; 2. a opri de a lucra, de a se manifesta: a comprima mânia, complotul.

*comprím, a -á v. tr. (fr. comprimer, d. lat. cóm-primo, -primere. V. ex-, im-, re- și su-prim). Apes din toate părțile ca să se micșoreze: a comprima un gaz. Fig. Împedec, opresc: a comprima mînia, o conspirațiune.

comprimat s. n., pl. comprimate

comprimat s. n., pl. comprimate

comprimat s. n., pl. comprimate

comprima (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. comprim, 3 comprimă; conj. prez. 1 sg. să comprim, 3 să comprime

comprima (a ~) vb., ind. prez. 3 comprimă

comprima vb., ind. prez. 1 sg. comprim, 3 sg. și pl. comprimă

COMPRIMAT adj., s. 1. adj. v. presat. 2. s. v. pilulă.

COMPRIMAT adj. v. concentrat, prescurtat, redus, rezumat, scurtat.

comprimat adj. v. CONCENTRAT. PRESCURTAT. REDUS. REZUMAT. SCURTAT.

COMPRIMAT adj., s. 1. adj. apăsat, presat, (înv.) strîns. (O piesă metalică bine ~.) 2. s. (FARM.) bulin, cașetă, pastilă, pilulă, tabletă, (pop.) hap, nasture, (reg.) bumb. (Un ~ pentru nevralgii.)

Comprimat ≠ dilatat

COMPRIMA vb. v. concentra, înăbuși, prescurta, reduce, rezuma, scurta.

COMPRIMA vb. v. presa.

comprima vb. v. CONCENTRA. ÎNĂBUȘI. PRESCURTA. REDUCE. REZUMA. SCURTA.

COMPRIMA vb. a apăsa, a presa, a strînge, (înv. și pop.) a păsa. (~ piesa cu ajutorul...)

A se comprima ≠ a se dilata