12 definiții pentru complotist


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

complotíst, ~ă smf [At: BĂLCESCU, M. V. 75 / Pl: ~iști, ~e / E: complot + -ist] Persoană care ia parte la un complot Si: conspirator, (înv) complotaș.

COMPLOTÍST, -Ă, complotiști, -ste, s. m. și f. Persoană care participă la un complot; complotaș. – Complot + suf. -ist.

COMPLOTÍST, -Ă, complotiști, -ste, s. m. și f. Persoană care participă la un complot; complotaș. – Complot + suf. -ist.

COMPLOTÍST, -Ă, complotiști, -ste, s. m. și f. Persoană care participă la un complot, care complotează. V. conspirator. În contra guvernului!... Cunosc pe toți complotiștii. ALECSANDRI, T. 285. Complotiștii băgară fără de veste în Craiova un corp de cinci mii sîrbi. BĂLCESCU, O. II 60.

COMPLOTÍST, -Ă s.m. și f. Cel care participă la un complot. [< complot + -ist].

COMPLOTÍST, -Ă s. m. f. cel care participă la un complot; conjurat; conspirator. (< complot + -ist)

COMPLOTÍST ~stă (~ști, ~ste) m. și f. Persoană care participă la un complot; om care complotează; conjurat; conspirator. /complot + suf. ~ist

*complotíst, -ă s. (d. complot). Care face parte din complot, conspirator. – Se poate zice și complotator.

complotist m. cel se complotează.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

complotíst s. m., pl. complotíști

complotíst s. m., pl. complotíști


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

COMPLOTÍST s. conspirator, (rar) conjurat, (înv.) căuzaș, complotaș, uneltitor, (înv. fig.) urzitor. (~știi au fost prinși.)

COMPLOTIST s. conspirator, (rar) conjurat, (înv.) căuzaș, complotaș, uneltitor, (înv. fig.) urzitor. (~ii au fost prinși.)

Intrare: complotist
substantiv masculin (M9)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • complotist
  • complotistul
  • complotistu‑
plural
  • complotiști
  • complotiștii
genitiv-dativ singular
  • complotist
  • complotistului
plural
  • complotiști
  • complotiștilor
vocativ singular
  • complotistule
  • complotiste
plural
  • complotiștilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

complotist, -ă complotist complotistă

  • 1. Persoană care participă la un complot.
    exemple
    • În contra guvernului!... Cunosc pe toți complotiștii. ALECSANDRI, T. 285.
      surse: DLRLC
    • Complotiștii băgară fără de veste în Craiova un corp de cinci mii sîrbi. BĂLCESCU, O. II 60.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Complot + sufix -ist.
    surse: DEX '09 DN