COMPASIÚNE s. f. Milă, compătimire. [Pr.: -si-u-] – Din fr. compassion.

Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

COMPASIÚNE s. f. (Livr.) Milă, compătimire. [Pr.: -si-u-] – Din fr. compassion.

Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

COMPASIÚNE s. f. (Franțuzism) Milă, compătimire. – Pronunțat: -si-u-.

Sursa: DLRLC (1955-1957) | Adăugată de blaurb. | Semnalează o greșeală | Permalink

compasiúne (-si-u-) s. f., g.-d. art. compasiúnii

Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

compasiúne s. f. (sil. -si-u-), g.-d. art. compasiúnii

Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

COMPASIÚNE s. v. compătimire, milă.

Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

COMPASIÚNE s.f. Milă, compătimire. [Pron. -si-u-. / cf. fr. compassion, it. compassione].

Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

COMPASIÚNE s. f. compătimire, milă; comizerație. (<fr. compassion, lat. compassio)

Sursa: MDN '00 (2000) | Adăugată de anonim | Semnalează o greșeală | Permalink

COMPASIÚNE ~i f. livr. Sentiment de înțelegere și de compătimire față de suferințele și nenorocirile cuiva; milă; compătimire; milostenie. [G.-D. compasiunii; Sil. -si-u-] /<fr. compassion

Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

compasiune f. compătimire.

Sursa: Șăineanu, ed. VI (1929) | Adăugată de blaurb. | Semnalează o greșeală | Permalink

*compasiúne f. (lat. compássio, -ónis. V. pasiune). Compătimire, regret p. nenorocirea altuĭa.

Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

compasiúne s. v. COMPĂTIMIRE. MILĂ.

Sursa: Sinonime82 (1982) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink