COMODITATE, comodități, s. f. 1. Însușirea de a fi comod (1); confort. 2. (Peior.) Atitudinea unei persoane comode (2). – Din fr. commodité, lat. commoditas, -atis.

comoditate sf [At: GHICA, A. 582 / Pl: ~tăți / E: fr commodité] 1 Confort. 2 (Prt) Atitudine a unei persoane comode. 3 Closet.

COMODITATE, comodități, s. f. 1. Starea sau însușirea de a fi comod (1); confort. 2. (Peior.) Atitudinea unei persoane comode (2). – Din fr. commodité, lat. commoditas, -atis.

COMODITATE s. f. 1. Starea sau însușirea de a fi comod; confort. 2. (Peiorativ) Atitudine învechită, lipsită de efort, față de muncă. Am criticat comoditatea lui.

COMODITATE s.f. 1. Situația, însușirea de a fi comod; confort. 2. (Peior.) Lipsă de efort, de avînt în muncă. [Cf. fr. commodité].

COMODITATE s. f. 1. situația, însușirea de a fi comod; confort. 2. (peior.) atitudine a unui om comod. (< fr. commodité, lat. commoditas)

COMODITATE ~ăți f. 1) Stare comodă. 2) Atitudine comodă. 3) la pl. Ansamblu de obiecte care formează o stare de confort. Locuință cu toate ~ățile. /<fr. commodité, lat. commoditas, ~atis

comoditate f. 1. calitatea lucrului comod; 2. umblătoare.

*comoditáte f. (d. comod). Sĭtuațiune cómodă. Eŭf. Latrină. Pl. Lucrurĭ la largu tăŭ: comoditățile vĭețiĭ.

comoditate s. f., g.-d. art. comodității; pl. comodități

comoditate s. f., g.-d. art. comodității; pl. comodități

comoditate s. f., g.-d. art. comodității; pl. comodități

COMODITATE s. confort, liniște, tihnă. (Nu-l poți scoate din ~ vieții lui.)

COMODITATE s. confort, liniște, tihnă. (~ vieții lui.)

Comoditate ≠ incomoditate

COMODITÁTE (< fr., lat.) s. f. 1. Însușirea de a fi comod (1); confort. 2. (Peior.) Atitudinea unei persoane comode, leneșe. 2. (Peior.) Atitudinea unei persoane comode, leneșe. 3. (INFORM.) C. în exploatare = parametru de performanță al unui sistem de calcul, caracterizînd efortul și timpul cerut pentru rezolvarea unei probleme pe calculator, inclusiv efortul cerut pentru operarea calculatorului.