12 definiții pentru cominatoriu


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cominatoriu, ~ie a [At: LM / Pl: ~ii / E: fr comminatoire, lat comminatorius] 1 (D. măsură luată de un organ de justiție) Care constrânge o persoană la comiterea sau la abținerea de la săvârșirea unui fapt. 2 (Îs) Daune ~ii Sumă de bani care urmează a se plăti periodic de către o persoană până la achitarea obligației ce îi revine.

COMINATÓRIU, -IE, cominatorii, adj. (Despre o măsură luată de un organ de jurisdicție) Care constrânge o persoană la comiterea sau la abținerea de la săvârșirea unui fapt. ◊ Daune cominatorii = sumă de bani ce urmează a se plăti periodic de către o persoană până la achitarea obligației ce îi revine. – Din fr. comminatoire.

COMINATÓRIU, -IE, cominatorii, adj. (Despre o măsură luată de un organ de justiție) Care constrânge o persoană la comiterea sau la abținerea de la săvârșirea unui fapt. ◊ Daune cominatorii = sumă de bani ce urmează a se plăti periodic de către o persoană până la achitarea obligației ce îi revine. – Din fr. comminatoire.

COMINATÓRIU, -IE, cominatorii, adj. (Jur.) Care doar amenință, fără a sancționa efectiv. Măsuri cominatorii. Decret cominatoriu.Clauză cominatorie = clauză penală într-un contract civil, destinată să asigure mai bine executarea acestuia. Daune cominatorii = (în opoziție cu daune moratorii sau de întîrziere) daune rezultînd dintr-o clauză penală a unui contract.

COMINATÓRIU, -IE adj. (Jur.) Care conține amenințarea cu o sancțiune, care amenință cu pedeapsa în caz de contravenire la o clauză. ◊ Clauză cominatorie = clauză penală într-un contract civil, menită să asigure mai bine executarea acestuia; daune cominatorii = daune care rezultă dintr-o clauză penală a unui contract. [< fr. comminatoire, lat. comminator – care amenință].

COMINATÓRIU, -IE adj. (jur.) care constrânge o persoană la comiterea sau la abținerea de la săvârșirea unui fapt. ♦ clauză ĩe = clauză penală într-un contract civil, menită să asigure mai bine executarea acestuia; daune ĩi = daune care rezultă dintr-o clauză penală a unui contract. (< fr. comminatoire, lat. comminatorius)

cominatoriu a. Jur. ce conține o amenințare în caz de contravențiune: sentință cominatorie.

*cominatóriŭ, -e adj. (mlat. comminatorius, d. lat. cómminor, -ári, a amenința). Jur. Care amenință cu pedeapsa: clauză cominatorie. V. amenințător.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cominatóriu [riu pron. rĭu] adj. m., f. cominatórie (-ri-e); pl. m. și f. cominatórii

cominatóriu adj. m. [-riu pron. rĭu], f. cominatórie (sil. -ri-e); pl. m. și f. cominatórii

Intrare: cominatoriu
cominatoriu adjectiv
  • pronunție: cominatorĭu
adjectiv (A109)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cominatoriu
  • cominatoriul
  • cominatoriu‑
  • cominatorie
  • cominatoria
plural
  • cominatorii
  • cominatoriii
  • cominatorii
  • cominatoriile
genitiv-dativ singular
  • cominatoriu
  • cominatoriului
  • cominatorii
  • cominatoriei
plural
  • cominatorii
  • cominatoriilor
  • cominatorii
  • cominatoriilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cominatoriu

  • 1. (Despre o măsură luată de un organ de jurisdicție) Care constrânge o persoană la comiterea sau la abținerea de la săvârșirea unui fapt.
    surse: DEX '09 un exemplu
    exemple
    • Măsuri cominatorii. Decret cominatoriu.
      surse: DLRLC
    • diferențiere Care conține amenințarea cu o sancțiune, care amenință cu pedeapsa în caz de contravenire la o clauză.
      surse: DLRLC DN
    • 1.1. Daune cominatorii = sumă de bani ce urmează a se plăti periodic de către o persoană până la achitarea obligației ce îi revine.
      surse: DEX '09 DEX '98
      • diferențiere Daune cominatorii = daune care rezultă dintr-o clauză penală a unui contract.
        surse: DLRLC DN
    • 1.2. Clauză cominatorie = clauză penală într-un contract civil, destinată să asigure mai bine executarea acestuia.
      surse: DLRLC DN

etimologie: