opțiuni
  • info

14 definiții pentru comensualism

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COMENSUALÍSM s. n. (Biol.) Formă specifică de relații între două plante sau două animale, în care unul folosește resturile de hrană ale celuilalt. [Pr.: -su-a-. – Var.: comensalísm s. n.] – După germ. Kommensalismus, fr. commensalisme.

comensualísm sns [At: DEX2 / V: ~salísm sn / E: ger Kommensalismus, fr commeensalisme] 1-2 (Blg) Formă de relații între două plante (sau două animale), în care unul folosește resturile de hrană ale celuilalt.

COMENSUALÍSM s. n. (Biol.) Formă de relații între două plante sau două animale, în care unul folosește resturile de hrană ale celuilalt. [Pr.: -su-a-. – Var.: comensalísm s. n.] – După germ. Kommensalismus, fr. commensalisme.

COMENSUALÍSM s.n. (Biol.) Stare a plantelor sau a animalelor care trăiesc împreună, folosind ca hrană aceleași materii nutritive. [Pron. -su-a-, var. comensalism s.n. / cf. fr. commensalisme, germ. Kommensalismus].

COMENSUALÍSM s. n. (biol.) formă de conviețuire cvasipermanentă între două organisme care folosesc ca hrană aceleași materii nutritive. (după fr. commensalisme)

COMENSUALÍSM n. Conviețuire a două specii de animale sau plante dintre care una trăiește pe seama celeilalte (fără a-i pricinui daune esențiale). [Sil. -su-a-] /<germ. Kommensalismus, fr. commensalisme

COMENSALÍSM s. n. v. comensualism.

COMENSALÍSM s. n. v. comensualism.

comensalísm sn vz comensualism

COMENSALÍSM s.n. v. comensualism.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

comensualism (-su-a-) s. n.

comensualísm s. n. (sil. -su-a-)

comensalísm s. n.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

COMENSUALÍSM s. (BIOL.) metabioză.

COMENSUALISM s. (BIOL.) metabioză.

Intrare: comensualism
  • silabație: -su-a-lism info
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • comensualism
  • comensualismul
  • comensualismu‑
plural — —
genitiv-dativ singular
  • comensualism
  • comensualismului
plural — —
vocativ singular —
plural —
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • comensalism
  • comensalismul
  • comensalismu‑
plural — —
genitiv-dativ singular
  • comensalism
  • comensalismului
plural — —
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

comensualismsubstantiv neutru

  • 1. biologie Formă specifică de relații între două plante sau două animale, în care unul folosește resturile de hrană ale celuilalt. MDA2 DEX '09 DN
    sinonime: metabioză
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.