2 intrări

21 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

combatere sf [At: CONTEMP., Seria II, 1949, nr. 111, 10/3 / Pl: ~ri /E: combate] 1 Participare la o luptă. 2 Luptă dusă împotriva unor atitudini, a unor idei, a persoanelor care le susțin. 3 Adoptare a unor măsuri de stârpire a unui flagel, a unei boli etc.

COMBÁTERE, combateri, s. f. Acțiunea de a combate; luptă. – V. combate.

COMBÁTERE, combateri, s. f. Acțiunea de a combate; luptă. – V. combate.

COMBÁTERE, combateri, s. f. Acțiunea de a combate; luptă. Cunoașterea caracterului obiectiv al legilor din natură și societate, descoperite de marxism-leninism, are o deosebită importanță în lupta pentru combaterea ideologiei putrede a imperialismului. CONTEMPORANUL, S.II, 1953, nr. 326, 2/4.

COMBÁTERE s.f. 1. Acțiunea de a combate; luptă. 2. (Log.) Demonstrație a falsității sau a netemeiniciei unei teze. [< combate].

combate [At: ALECSANDRI, P. II, 155 / Pzi: combat / E: fr combattre] 1 vi (Frî) A lua parte la o luptă. 2 vt A lupta împotriva unor atitudini, unor idei și împotriva persoanelor care le susțin. 3 vt A lua măsuri de stârpire a unui flagel, a unei boli etc.

COMBÁTE, combát, vb. III. 1. Tranz. A lupta împotriva unor atitudini, unor idei și împotriva persoanelor care le susțin. 2. Tranz. A lua măsuri de stârpire a unui flagel social, a unei boli etc. 3. Intranz. (Înv.) A lua parte la o luptă, a lupta. – Din fr. combattre (după bate).

COMBÁTE, combát, vb. III. 1. Tranz. A lupta împotriva unor atitudini, unor idei și împotriva persoanelor care le susțin. 2. Tranz. A lua măsuri de stârpire a unui flagel social, a unei boli etc. 3. Intranz. (Franțuzism, înv.) A lua parte la o luptă, a (se) lupta. – Din fr. combattre (după bate).

COMBÁTE, combát, vb. III. 1. Tranz. A lupta împotriva unei idei, a unor atitudini și a persoanelor care le susțin. Orice subapreciere a criticii.și autocriticii, orice încercare de sugrumare a criticii de jos trebuie combătută cu energie. GHEORGHIU-DEJ, Î. DEM. 30. Leninismul combate orice tendință de rigiditate, mecanicism și sectarism în lupta politică și învață partidele comuniste să nu renunțe la folosirea aliaților vremelnici. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2628. 2. Tranz. (Cu privire la flageluri sociale) A lua măsuri de stîrpire. Echipele sanitare combat cu succes febra tifoidă. 3. Intranz. (Franțuzism învechit) A lua parte la o luptă, a (se) lupta, a se război. Pîrcălabul leremia Golia... combătea cu o deosebită bravură alăturea cu Ion-vodă, adecă acolo unde lupta era mai crîncenă. HASDEU, V. 89. Ostași călări și pedestri, purtînd spade și scuturi și combătînd cu fiare sălbatice. ODOBESCU, S. II 188. Mergi de te-narmă, mergi de combate. ALECSANDRI, P. II 155.

COMBÁTE vb. III. tr. 1. A lupta împotriva unor idei, a unor atitudini și a celor care le susțin. 2. A lua măsuri de stârpire a unui flagel social, a unei epidemii, boli etc. [P.i. combát. / < it. combattere, cf. fr. combattre].

COMBÁTE vb. tr. 1. a lupta împotriva unor idei, atitudini și a celor care le susțin. 2. a lua măsuri de stârpire a unui flagel social, a unei boli etc. (după fr. combattre)

A COMBÁTE combát tranz. 1) (idei, teorii, atitudini sau persoane care le susțin) A respinge, aducând contraargumente. 2) (calamități naturale, epidemii, maladii) A face să dispară, depunând eforturi și utilizând procedee corespunzătoare. /<fr. combattre

combate v. 1. a se bate cu dușmanul, a se lupta; 2. fig. a se împotrivi, a stăpâni: a combate prejudiciile.

*combát, -bătút, a -báte v. tr. (fr. combattre, d. lat. combattúere). Mă bat, lupt contra (maĭ ales fig.): combat demagogia, prejudiciile. V. intr. Voi combate pînă la moarte.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

combátere s. f., g.-d. art. combáterii; pl. combáteri

combátere s. f. → batere

combáte (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. combát, 1 pl. combátem, 2 pl. combáteți, imperf. 3 sg. combăteá; conj. prez. 3 să combátă; imper. 2 sg. combáte, 2 pl. combáteți; part. combătút


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

COMBÁTE vb. v. bate, lupta, război.

combate vb. v. BATE. LUPTA. RĂZBOI.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

combáte (-t, -tút), vb. – A lupta împotriva unor atitudini, idei etc. Fr. combattre, adaptat conjug. lui a bate.Der. combatant, s. m.; combativ, adj.; combativitate, s. f., din fr.

arată toate definițiile

Intrare: combatere
combatere substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • combatere
  • combaterea
plural
  • combateri
  • combaterile
genitiv-dativ singular
  • combateri
  • combaterii
plural
  • combateri
  • combaterilor
vocativ singular
plural
Intrare: combate
verb (VT606)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • combate
  • combatere
  • combătut
  • combătutu‑
  • combătând
  • combătându‑
singular plural
  • combate
  • combateți
  • combăteți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • combat
(să)
  • combat
  • combăteam
  • combătui
  • combătusem
a II-a (tu)
  • combați
(să)
  • combați
  • combăteai
  • combătuși
  • combătuseși
a III-a (el, ea)
  • combate
(să)
  • comba
  • combătea
  • combătu
  • combătuse
plural I (noi)
  • combatem
(să)
  • combatem
  • combăteam
  • combăturăm
  • combătuserăm
  • combătusem
a II-a (voi)
  • combateți
(să)
  • combateți
  • combăteați
  • combăturăți
  • combătuserăți
  • combătuseți
a III-a (ei, ele)
  • combat
(să)
  • comba
  • combăteau
  • combătu
  • combătuseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

combatere

  • 1. Acțiunea de a combate.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: luptă un exemplu
    exemple
    • Cunoașterea caracterului obiectiv al legilor din natură și societate, descoperite de marxism-leninism, are o deosebită importanță în lupta pentru combaterea ideologiei putrede a imperialismului. CONTEMPORANUL, S.II, 1953, nr. 326, 2/4.
      surse: DLRLC
  • 2. logică Demonstrație a falsității sau a netemeiniciei unei teze.
    surse: DN

etimologie:

  • vezi combate
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

combate

  • 1. tranzitiv A lupta împotriva unor atitudini, unor idei și împotriva persoanelor care le susțin.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: respinge 2 exemple
    exemple
    • Orice subapreciere a criticii.și autocriticii, orice încercare de sugrumare a criticii de jos trebuie combătută cu energie. GHEORGHIU-DEJ, Î. DEM. 30.
      surse: DLRLC
    • Leninismul combate orice tendință de rigiditate, mecanicism și sectarism în lupta politică și învață partidele comuniste să nu renunțe la folosirea aliaților vremelnici. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2628.
      surse: DLRLC
  • 2. tranzitiv A lua măsuri de stârpire a unui flagel social, a unei boli etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Echipele sanitare combat cu succes febra tifoidă.
      surse: DLRLC
  • 3. intranzitiv învechit A lua parte la o luptă.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: bate lupta război (vb.) 3 exemple
    exemple
    • Pîrcălabul leremia Golia... combătea cu o deosebită bravură alăturea cu Ion-vodă, adecă acolo unde lupta era mai crîncenă. HASDEU, V. 89.
      surse: DLRLC
    • Ostași călări și pedestri, purtînd spade și scuturi și combătînd cu fiare sălbatice. ODOBESCU, S. II 188.
      surse: DLRLC
    • Mergi de te-narmă, mergi de combate. ALECSANDRI, P. II 155.
      surse: DLRLC

etimologie: