2 intrări

21 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

comandita vt [At: DA / Pzi: ~téz / E: commanditer] A participa bănește la o întreprindere comercială sau industrială, cu răspundere față de creditori pentru eventualele pierderi în limitele părții de capital social investit.

COMANDITÁ, comanditez, vb. I. Tranz. A participa bănește la o societate comercială sau industrială, cu răspundere față de creditori pentru eventualele pierderi în limitele părții de capital social investit. – Din fr. commanditer.

COMANDITÁ, comanditez, vb. I. Tranz. A participa bănește la o întreprindere comercială sau industrială, cu răspundere față de creditori pentru eventualele pierderi în limitele părții de capital social investit. – Din fr. commanditer.

COMANDITÁ, comanditez, vb. I. Tranz. (În economia capitalistă) A împrumuta unei persoane sau unei întreprinderi bani în schimbul unei participări la beneficii și fără a răspunde decît în limitele capitalului învestit.

COMANDITÁ vb. I. tr. A furniza, a împrumuta fonduri în comandită unei întreprinderi comerciale, industriale etc. [< fr. commanditer].

COMANDITÁ vb. tr. a furniza fonduri în comandită. (

A COMANDITÁ ~éz tranz. (fonduri) A pune la dispoziție prin comandită unei întreprinderi (comerciale, industriale etc.). /<fr. commanditer

comandità v. a procura fondurile necesare unei întreprinderi comerciale, fără a lua parte la gestiunea ei.

comandítă sf [At: ȘTEFĂNESCU, C. 422 / Pl: ~te / E: fr commandité] 1 Contract de asociație în care una din părți, comanditatul, răspunde solidar și cu întreaga sa avere pentru obligațiile societății față de creditori, pe când cealaltă parte, comanditarul, nu răspunde decât în limitele capitalului social investit de el. 2 Societate în ~ Societate alcătuită pe baza unui contract de comandită.

COMANDÍTĂ, comandite, s. f. Contract de asociație în care una dintre părți, comanditatul, răspunde solidar și cu întreaga sa avere pentru obligațiile societății față de creditori, pe când cealaltă parte, comanditarul, nu răspunde decât în limitele capitalului social investit de el. ◊ Societate în comandită = societate alcătuită pe baza unui asemenea contract. – Din fr. commandite.

COMANDÍTĂ, comandite, s. f. Contract de asociație în care una dintre părți, comanditatul, răspunde solidar și cu întreaga sa avere pentru obligațiile societății față de creditori, pe când cealaltă parte, comanditarul, nu răspunde decât în limitele capitalului social investit de el. ◊ Societate în comandită = societate alcătuită pe baza unui asemenea contract. – Din fr. commandite.

COMANDÍTĂ s. f. (În economia capitalistă) Contract de asociație în care una dintre părți (individuală sau colectivă), comanditatul, răspunde solidar și cu întreaga sa avere, pe cînd cealaltă parte, comanditarul, nu răspunde decît în limitele capitalului învestit de el. ◊ Societate în comandită = societate alcătuită pe baza unui asemenea contract.

COMANDÍTĂ s.f. Contract de asociație comercială, în care unii dintre asociați răspund solidar și cu întreaga lor avere, iar alți asociați răspund numai în limitele capitalului investit. ◊ Societate în comandită = societate bazată pe un astfel de contract. [< fr. commandite].

COMANDÍTĂ s. f. 1. societate comercială în care, în temeiul unui contract, unii dintre asociați răspund solidar și cu întreaga lor avere față de creditorii ei, iar alții numai în limitele capitalului social investit. 2. fondurile vărsate de fiecare asociat al unei asemenea societăți. (

COMANDÍTĂ ~e f. (în unele țări) Contract de asociere comercială, în care unii asociați răspund de datoriile societății față de creditorii ei cu întreaga lor avere, iar alții, numai în limitele capitalului investit. /<fr. commandite

comandită f. societate compusă din asociați responsabili și solidari și dintr’alți asociați, simpli capitaliști cari nu sunt responsabili de cât până la concurența sumei vărsate sau promise; 2. fondurile depuse de un comanditar.

*comandítă f., pl. e (fr. commandite; it. comándita și accomándita). Com. Societate comercială în care o parte din membri varsă baniĭ necesarĭ fără să ĭa parte la gestiune.

*comanditéz v. tr. (fr. commanditer). Com. Procur fondurile fără a lua parte la gestiunea eĭ (cum aș face ca acționar).[1]

  1. .... fără a lua parte la gestiunea comanditei (societății comerciale). — LauraGellner

Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

comanditá (a ~) vb., ind. prez. 3 comanditeáză

comanditá vb., ind. prez. 1 sg. comanditéz, 3 sg. și pl. comanditeáză

comandítă s. f., g.-d. art. comandítei; pl. comandíte

arată toate definițiile

Intrare: comandita
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • comandita
  • comanditare
  • comanditat
  • comanditatu‑
  • comanditând
  • comanditându‑
singular plural
  • comanditea
  • comanditați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • comanditez
(să)
  • comanditez
  • comanditam
  • comanditai
  • comanditasem
a II-a (tu)
  • comanditezi
(să)
  • comanditezi
  • comanditai
  • comanditași
  • comanditaseși
a III-a (el, ea)
  • comanditea
(să)
  • comanditeze
  • comandita
  • comandită
  • comanditase
plural I (noi)
  • comandităm
(să)
  • comandităm
  • comanditam
  • comanditarăm
  • comanditaserăm
  • comanditasem
a II-a (voi)
  • comanditați
(să)
  • comanditați
  • comanditați
  • comanditarăți
  • comanditaserăți
  • comanditaseți
a III-a (ei, ele)
  • comanditea
(să)
  • comanditeze
  • comanditau
  • comandita
  • comanditaseră
Intrare: comandită
comandită substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • comandi
  • comandita
plural
  • comandite
  • comanditele
genitiv-dativ singular
  • comandite
  • comanditei
plural
  • comandite
  • comanditelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

comandita

  • 1. A participa bănește la o societate comercială sau industrială, cu răspundere față de creditori pentru eventualele pierderi în limitele părții de capital social investit.
    surse: DEX '09 DLRLC DN

etimologie:

comandită

  • 1. Contract de asociație în care una dintre părți, comanditatul, răspunde solidar și cu întreaga sa avere pentru obligațiile societății față de creditori, pe când cealaltă parte, comanditarul, nu răspunde decât în limitele capitalului social investit de el.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. Societate în comandită = societate alcătuită pe baza unui asemenea contract.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. Fondurile vărsate de fiecare asociat al unei asemenea societăți.
    surse: MDN '00

etimologie: