opțiuni

10 definiții pentru comandir


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COMANDÍR, comandiri, s. m. (Înv.) Comandant. – Din rus. komandir.

COMANDÍR, comandiri, s. m. (Înv.) Comandant. – Din rus. komandir.

comandír sm [At: DUMITRACHE, 20 / V: ~men~ / Pl: ~i / E: rs командиръ] 1-8 (Înv) Comandant (1-8). 9 (Iuz) Comandantul corpului de sergenți de stradă dintr-o comună urbană.

COMANDÍR, comandiri, s. m. (Mil., învechit și popular) Comandant. Caii care fugeau mai tare erau tot cei ai comandirului armatei. MACEDONSKI, O. III 40. Multe însușiri Să aibă se cuvine un vrednic comandir. NEGRUZZI, S. II 191. Era vorbă ca să se mai facă un escadron și un batalion de oșteni, înștiințează-mă, mă rog, băbacă, dacă aceasta s-au făcut și cine sînt comandirii. KOGĂLNICEANU, S. 59.

comandir m. comandant (învechit): Tudor Vladimirescu fu comandir de panduri. [Rus. COMANDIRŬ].

*comandír m. (rus. komandir, d. fr. commandeur, comandor). Vechĭ. Comandant. Azĭ. Pop. Comandant de gardiștĭ, tist.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

comandír (înv.) s. m., pl. comandíri

comandír s. m., pl. comandíri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

COMANDÍR s. v. cap, căpetenie, comandant, conducător, mai-mare, șef.

comandir s. v. CAP. CĂPETENIE. COMANDANT. CONDUCĂTOR. MAI-MARE. ȘEF.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

comandír, comandiri, s.m. – (înv.) Comandant (în armată). – Din rus. komandir < fr. commandeur „comandor” (Șăineanu, Scriban, DEX, MDA).

Intrare: comandir
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • comandir
  • comandirul
  • comandiru‑
plural
  • comandiri
  • comandirii
genitiv-dativ singular
  • comandir
  • comandirului
plural
  • comandiri
  • comandirilor
vocativ singular
  • comandirule
  • comandire
plural
  • comandirilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

comandir

  • exemple
    • Caii care fugeau mai tare erau tot cei ai comandirului armatei. MACEDONSKI, O. III 40.
      surse: DLRLC
    • Multe însușiri Să aibă se cuvine un vrednic comandir. NEGRUZZI, S. II 191.
      surse: DLRLC
    • Era vorbă ca să se mai facă un escadron și un batalion de oșteni, înștiințează-mă, mă rog, băbacă, dacă aceasta s-au făcut și cine sînt comandirii. KOGĂLNICEANU, S. 59.
      surse: DLRLC

etimologie: