9 definiții pentru colorimetrie

colorimetríe sf [At: Ltr2 / E: fr colorimétrie, ger Kolorimetrie] 1 Determinare a concentrației unei soluții colorate. 2 Metodă de determinare a caracteristicilor unei culori.

COLORIMETRÍE s. f. 1. Determinare a concentrației unei soluții colorate. 2. Metodă de determinare a caracteristicilor unei culori. – Din fr. colorimétrie, germ. Kolorimetrie.

COLORIMETRÍE s. f. 1. Determinare a concentrației unei soluții colorate. 2. Metodă de determinare a caracteristicilor unei culori. – Din fr. colorimétrie, germ. Kolorimetrie.

colorimetríe (-me-tri-) s. f., art. colorimetría, g.-d. colorimetríi, art. colorimetríei

colorimetríe s. f. (sil. -tri-), art. colorimetría, g.-d. colorimetríi, art. colorimetríei

COLORIMETRÍE s.f. Metodă de determinare a caracteristicilor unei culori. [Gen. -iei. / < fr. colorimétrie].

COLORIMETRÍE s. f. 1. metodă de determinare a caracteristicilor unei culori. 2. măsurare a intensității colorației lichidelor. 3. știință care studiază determinarea și clasificarea culorilor. (<fr. colorimétrie, germ. Kolorimetrie)

COLORIMETRÍE f. Analiză cantitativă a substanțelor colorate într-o soluție cu ajutorul unui colorimetru. /<fr. colorimétrie


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

COLORI- „culoare, coloranți”. ◊ L. color, oris „culoare” > fr. colori-, it. id., engl. id., germ. kolori- > rom. colori-.~metrie (v. -metrie1), s. f., 1. Metodă de determinare a caracteristicilor unei culori. 2. Determinarea concentrației unei soluții colorate; ~metru (v. -metru1), s. n., aparat pentru determinarea concentrației soluțiilor colorate.

Intrare: colorimetrie
colorimetrie substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular colorimetrie colorimetria
plural colorimetrii colorimetriile
genitiv-dativ singular colorimetrii colorimetriei
plural colorimetrii colorimetriilor
vocativ singular
plural