10 definiții pentru colnă

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CÓLNĂ, colne, s. f. (Reg.) Colibă sau casă (la vie). ♦ Construcție (primitivă) servind, într-o gospodărie țărănească, la păstrarea uneltelor sau la adăpostirea vitelor. – Din sb. kolna.

cólnă sf [At: LB / Pl: ~ne / E: slv колн(ич)a, ceh kolna, kolnice, srb kolnica, mg kolna cf colnic] (Reg) 1 Construcție (primitivă) într-o gospodărie țărănească în care se păstrează uneltele sau se păzesc vitele. 2 Colibă la vie. 3 Bucătărie de vară. 4 Vârf de deal lipsit de vegetație.

CÓLNĂ, colne, s. f. (Reg.) Colibă sau casă (la vie). ♦ Construcție (primitivă) servind, într-o gospodărie țărănească, la păstrarea uneltelor sau la adăpostirea vitelor. – Din scr. kolna.

CÓLNĂ, colne, s. f. (Transilv.) Colibă sau casă, mai cu seamă la vie. Sub vie, zidită în mal, era colna, o zidire mare, cu două ridicături despre vale, cu un turnuleț, din care se deschidea vedere largă spre șes. SLAVICI, O. II 100. ♦ Înjghebare primitivă servind, într-o gospodărie țărănească, la păstrarea uneltelor și, uneori, la adăpostirea vitelor. V. șopron, șură, ocol.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

colnă (reg.) s. f., g.-d. art. colnei; pl. colne

colnă (reg.) s. f., g.-d. art. colnei; pl. colne

cólnă s. f., g.-d. art. cólnei; pl. cólne

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

cólnă (cólne), s. f. – Șopron, acoperiș lîngă grajd, mai ales pentru a proteja plugul sau trăsura. Sl. koln(ic)a (Cihac, II, 70; Berneker 548; DAR), cf. ceh. kolna „magazie pentru trăsuri”, mag. kolna „cîrciumă”. Punctul de plecare este kolo „roată”, cf. colb, colac. De aici și colnic, s. n. (drum povîrnit, urcuș; deal, colină), cf. bg. kolnik „drum de care”; colnar, s. n. (monticul); și probabil, colnici, vb. (despre oi, a picoti, a moțăi; a hoinări); colniță, s. f. (colină; Trans., grajd).

Intrare: colnă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • colnă
  • colna
plural
  • colne
  • colnele
genitiv-dativ singular
  • colne
  • colnei
plural
  • colne
  • colnelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

colnă, colnesubstantiv feminin

  • 1. regional Colibă sau casă (la vie). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Sub vie, zidită în mal, era colna, o zidire mare, cu două ridicături despre vale, cu un turnuleț, din care se deschidea vedere largă spre șes. SLAVICI, O. II 100. DLRLC
    • 1.1. Construcție (primitivă) servind, într-o gospodărie țărănească, la păstrarea uneltelor sau la adăpostirea vitelor. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.