2 intrări

9 definiții

colín1 sm [At: HODOȘ, P. P. 73 / Pl: ~i / E: bg клοнъ, клοниe „ramură, cracă”] 1-2 (Reg) Cracă sau ramificație a tulpinii unui copac, crescută din rădăcină.

COLÍN, colini, s. m. (Reg.) Cracă sau ramificație a tulpinii unui copac, crescută din rădăcină. – Et. nec.

COLÍN, colini, s. m. (Reg.) Cracă sau ramificație a tulpinii unui copac, crescută din rădăcină. – Et. nec.

COLÍN, colini, s. m. (Regional) Ramificație a unui copac, tulpină crescută din rădăcină. Plouă, doamne, apa vine, Dar pe apă ce mi-și vine ? Doi colini din rădăcine. HODOȘ, P. P. 73.

colín (cracă) (reg.) s. m., pl. colíni

colín (ramificație) s. m., pl. colíni

COLÍN ~i m. rar Lăstar sau cracă crescută din rădăcina unui copac. /Orig. nec.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

Colin v. N i c o l a e III 6.

Intrare: colin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular colin colinul
plural colini colinii
genitiv-dativ singular colin colinului
plural colini colinilor
vocativ singular
plural
Intrare: Colin
Colin