3 intrări

15 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

coledóc sms [At: DA ms / E: fr cohlédoque] (Atm) Canal prin care se varsă bila în duoden.

COLEDÓC, (1) coledocuri, s. n., adj. 1. S. n. Canal musculos, lung de aproape 8 cm, prin care se varsă bila în duoden. 2. Adj. Care se referă la coledoc (1). Canal coledoc. – Din fr. cholédoque, lat. choledochus.

COLÉDOC adj. (Anat.; în sintagma) Canal coledoc (și substantivat n.) = canal prin care se varsă fierea în duoden. – Din fr. cholédoque, lat. choledochus.

COLEDÓC adj. n. (Numai în expr.) Canal coledoc (și substantivat) = canal prin care se varsă fierea în duoden.

COLEDÓC adj.n. Canal coledoc (și s.n.) = canal prin care se varsă bila în duoden. [< fr. cholédoque, cf. gr. chole – fiere, dochos – care poate conține].

COLEDÓC1 adj. canal ~ (și s. n.) = canal prin care se varsă bila în duoden. (< fr. cholédoque)

COLEDÓC adj. anat.: Canal ~ canal prin care fierea se scurge în duoden. /<fr. cholédoque, lat. choledochus

*coledóc n. (vgr. holedóhos, d. holé, fĭere, și déhomai, primesc. V. melan-colie, sin-ec-docă). Anat. Un canal pin care se duce fĭerea în duoden.

COLEDOC2(O)- elem. „canalul coledoc”. (< fr. cholédoch/o/, cf. lat. choledochus, gr. kholedokhos, care conține fiere)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!coledóc2 s. n., pl. coledócuri


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

COLEDOC-, v. COLEDOCO-.~ectomie (v. -ectomie), s. f., ablație chirurgicală a coledocului.

COLE- „fiere, bilă, hepatic, biliar”. ◊ gr. khole „fiere” > fr. cholé-, germ. id., engl. id., it. cole- > rom. cole-.~cist (v. -cist), s. n., vezică biliară; ~cistectazie (v. cist/o-, v. -ectazie), s. f., dilatație a vezicii biliare; ~cistectomie (v. cist/o-, v. -ectomie), s. f., extirpare chirurgicală a vezicii biliare; ~cistendeză (v. cist/o-, v. -endeză), s. f., incizie a vezicii biliare, pentru scoaterea calculilor biliari; ~cistocinetic (v. cisto-, v. -cinetic), adj., (despre substanțe) care favorizează excreția bilei conținute în veziculă; ~cistocoledocostomie (v. cisto-, v. coledoco-, v. -stomie), s. f., operație chirurgicală de realizare a unei anastomoze între vezicula biliară și canalul coledoc; ~cistoduodenostomie (v. cisto-, v. duodeno-, v. -stomie), s. f., operație chirurgicală de creare a unei anastomoze între vezicula biliară și duoden; ~cistoenterostomie (v. cisto-, v. entero-, v. -stomie), s. f., operație chirurgicală de realizare a unei anastomoze între vezicula biliară și intestin; ~cistogastrostomie (v. cisto-, v. gastro-, v. -stomie), s. f., realizare operatorie a unei anastomoze între vezicula biliară și stomac; ~cistografie (v. cisto-, v. -grafie), s. f., radiografie a vezicii biliare cu ajutorul unei substanțe de contrast; ~cistopatie (v. cisto-, v. -patie), s. f., maladie a căilor biliare; ~cistopexie (v. cisto-, v. -pexie), s. f., fixare chirurgicală a vezicii biliare de peretele abdomenului; ~cistorafie (v. cisto-, v. -rafie), s. f., operație medicală de suturare a pereților vezicii biliare; ~cistostomie (v. cisto-, v. -stomie), s. f., intervenție chirurgicală de deschidere și de fixare la piele a vezicii biliare; ~cistotomie (v. cisto-, v. -tomie), s. f., deschidere operatorie a vezicii biliare; ~doc (v. -doc1), adj., s. n., (canal) prin care se varsă bila în duoden; ~lit (v. -lit1), s. n., calcul biliar; ~litotripsie (v. lito-, v. -tripsie), s. f., operație chirurgicală de strivire a calculilor biliari, fără deschidere a vezicii biliare; ~patie (v. -patie), s. f., nume generic pentru bolile căilor biliare; ~poieză (~poeză) (v. -poieză), s. f., proces de producere a bilei; ~ragie (v. -ragie), s. f., scurgere abundentă, parțială sau totală, a bilei către exterior; ~stază (v. -stază), s. f., stază provocată de întreruperea scurgerii bilei din căile biliare în intestin; ~terapie (v. -terapie), s. f., tratament al unor afecțiuni prin administrarea unor extracte de fiere de bou; ~urie (v. -urie), s. f., colurie*.

COLEDOCO- „canalul coledoc”. ◊ gr. kholedokhos „care conține fiere” > fr. cholédocho-, engl. id., germ. id. > rom. coledoco-.~duodenostomie (v. duodeno-, v. -stomie), s. f., creare operatorie a unei anastomoze între coledoc și duoden; ~enterostomie (v. entero-, v. -stomie), s. f., realizare chirurgicală a unei anastomoze între coledoc și intestin; ~hepatostomie (v. hepato-, v. -stomie), s. f., creare operatorie a unei anastomoze între coledoc și canalele hepatice; ~lit (v. -lit1), s. n., calcul sau concrețiune în canalul coledoc; ~litotomie (v. lito-, v. -tomie), s. f., deschidere chirurgicală a canalului coledoc, în vederea extragerii de calculi biliari; ~litotripsie (v. lito-, v. -tripsie), s. f., operație chirurgicală de zdrobire a calculilor din canalul coledoc; ~plastie (v. -plastie), s. f., operație chirurgicală de refacere a canalului coledoc, cu țesut prelevat din epiploon; ~rafie (v. -rafie), s. f., operație chirurgicală de suturare a peretelui conductului biliar principal; ~scop (v. -scop), s. n., aparat medical utilizat în coledoscopie; ~scopie (v. -scopie), s. f., examinare directă a canalului coledoc, cu ajutorul coledocoscopului; ~stomie (v. -stomie), s. f., derivație externă a bilei, realizată prin introducerea unui tub în lumenul canalului coledoc; ~tomie (v. -tomie), s. f., incizie chirurgicală a canalului coledoc, pentru scoaterea calculilor biliari.

Intrare: coledoc (adj.)
adjectiv neutru (AN29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coledoc
  • coledocul
  • coledocu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • coledoc
  • coledocului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: coledoc (s.n.)
coledoc1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coledoc
  • coledocul
  • coledocu‑
plural
  • coledocuri
  • coledocurile
genitiv-dativ singular
  • coledoc
  • coledocului
plural
  • coledocuri
  • coledocurilor
vocativ singular
plural
Intrare: coledoco
coledoco
prefix (I7-P)
  • coledoco
coledoc3 (pref.) element de compunere prefix
prefix (I7-P)
  • coledoc
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

coledoc (adj.)

  • 1. Care se referă la coledoc.
    surse: DEX '09 DN un exemplu
    exemple
    • Canal coledoc.
      surse: DEX '09

etimologie:

coledoc (s.n.)

  • 1. Canal musculos, lung de aproape 8 cm, prin care se varsă bila în duoden.
    surse: DEX '09 DLRLC DN

etimologie: