opțiuni

10 definiții pentru colțurat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

colțurat, ~ă a [At: BIBLIA (1688), 132 / V: ~țor~ / Pl: ~ați, ~e / E: colțura] 1 Colțuros. 2 (Fig; rar) Bizar.

COLȚURÁT, -Ă, colțurați, -te, adj. Colțuros. – Colț + suf. -at.

COLȚURÁT, -Ă, colțurați, -te, adj. Colțuros. – Colț + suf. -at.

COLȚURÁT, -Ă, colțurați, -te, adj. Care are unul sau ma multe colțuri, colțuros. Peste întinsul colțurat al ghețurilor îngrămădite pe alocuri, crivățul trecea ca un zmeu întărîtat, șuierînd înspăimîntătar. SANDU-ALDEA, U. P. 35. Din trestiile stufoase... se înalță în aer plotoane colțurate de rațe sălbatice. ODOBESCU, S. III 160. S-aruncă de pe-o piatră Pînă-ntr-alta, colțurată. TEODORESCU, P. P. 372.

colțurát și -ós, V. colțorat.

colțorát, -ă adj. Cu multe colțurĭ, cu unghĭurĭ ascuțite: ce față colțoroasă! – Și colțu- și încolț- și colțoros și -uros.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

colțurát adj. m., pl. colțuráți; f. colțurátă, pl. colțuráte

colțurát adj. m., pl. colțuráți; f. sg. colțurátă, pl. colțuráte

colțurat.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

COLȚURÁT adj. v. colțuros, nerotunjit.

colțurat adj. v. COLȚUROS.

Intrare: colțurat
colțurat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • colțurat
  • colțuratul
  • colțuratu‑
  • colțurată
  • colțurata
plural
  • colțurați
  • colțurații
  • colțurate
  • colțuratele
genitiv-dativ singular
  • colțurat
  • colțuratului
  • colțurate
  • colțuratei
plural
  • colțurați
  • colțuraților
  • colțurate
  • colțuratelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

colțurat

  • 1. Care are unul sau ma multe colțuri.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: colțuros nerotunjit 3 exemple
    exemple
    • Peste întinsul colțurat al ghețurilor îngrămădite pe alocuri, crivățul trecea ca un zmeu întărîtat, șuierînd înspăimîntătar. SANDU-ALDEA, U. P. 35.
      surse: DLRLC
    • Din trestiile stufoase... se înalță în aer plotoane colțurate de rațe sălbatice. ODOBESCU, S. III 160.
      surse: DLRLC
    • S-aruncă de pe-o piatră Pînă-ntr-alta, colțurată. TEODORESCU, P. P. 372.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Colț + sufix -at.
    surse: DEX '98 DEX '09