2 intrări

6 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COINCULPAT, -Ă, coinculpați, -te, s. m. și f. Inculpat împreună cu alții în aceeași infracțiune penală. [Pr.: co-in-] – Din fr. coinculpé.

COINCULPAT, -Ă, coinculpați, -te, s. m. și f. Inculpat împreună cu alții în aceeași infracțiune penală. [Pr.: co-in-] – Din fr. coinculpé.

coinculpat, ~ă smf [At: DEX2 / P: co-in~ / Pl: ~ați, ~e / E: fr coinculpé] Inculpat împreună cu alții în aceeași infracțiune penală.

COINCULPAT, -Ă s.m. și f. (Jur.) Cel care este inculpat pentru același delict împreună cu alții. [Pron. co-in-. / cf. fr. coïnculpé].

COINCULPAT, -Ă s. m. f. inculpat împreună cu alții în aceeași infracțiune penală. (< fr. coïnculpé)

coinculpat, -ă s. m. f. (jur.) Inculpat împreună cu altcineva pentru același delict ◊ „Recunosc că am participat împreună cu coinculpatul la două furturi, dar eu mă consider nevinovat, deoarece furturile au fost săvârșite fără știrea mea [...]” Sc. 7 IV 74 p. 4 (din co- + inculpat; cf. fr. coinculpé; DN3; termenul este mai vechi)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

coinculpat adj. (sil. co-in-) → inculpat

Intrare: coinculpat (adj.)
coinculpat1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coinculpat
  • coinculpatul
  • coinculpatu‑
  • coinculpa
  • coinculpata
plural
  • coinculpați
  • coinculpații
  • coinculpate
  • coinculpatele
genitiv-dativ singular
  • coinculpat
  • coinculpatului
  • coinculpate
  • coinculpatei
plural
  • coinculpați
  • coinculpaților
  • coinculpate
  • coinculpatelor
vocativ singular
plural
Intrare: coinculpat (s.m.)
coinculpat2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coinculpat
  • coinculpatul
  • coinculpatu‑
plural
  • coinculpați
  • coinculpații
genitiv-dativ singular
  • coinculpat
  • coinculpatului
plural
  • coinculpați
  • coinculpaților
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

coinculpat, coinculpațisubstantiv masculin
coinculpa, coinculpatesubstantiv feminin
coinculpat, coinculpaadjectiv

  • 1. Inculpat împreună cu alții în aceeași infracțiune penală. MDA2 DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.