18 definiții pentru coi

coi2 [At: BIBLIA (1688), 862 / Pl: coáie și ~uri / E: lat coleus] 1 sn (Atm; pop; mpl) Testicul. 2 sn (Îla) Cu coaie Nejugănit. 3-4 sm, a (Fam; fig; îal) (Bărbat) de o mare energie, curajos, îndrăzneț Si: bărbat (3-4). 5 sm (Îcs) De-a-n -u sau de-a -u Joc de copii. 6 sn (Îe) (A umbla) ca un ~ într-o căldare (A umbla) fără rost. 7 sn (Îe) A fi bătut la cap ca berbecele la coaie A fi prost. 8 sn (Îe) A strânge pe cineva de coaie A constrânge pe cineva la ceva, fără putință de împotrivire. 9 sn (Îc) ~-de-berbec Pungă (făcută din scrot de berbec). 10 sn (Reg; îc) Coaiele-morarului Parte a morii nedefinită mai îndeaproape Cf coinac (6). 11 sn (Bot; reg; îc) Coaiele-popii Clocotiș (Staphyleapiunata). 12 sn (Îae) Buruiană cu rădăcina ca ceapa, cu efect afrodiziac și care omoară câinii imediat după ce aceștia o mănâncă Si: iarbă-câinească, boașele-popii, rozmarin-porcesc. 13 sn (Bot; reg; îae) Remf (Aristolochia clematitis). 14 sn (Bot; reg; îae) Spânz. 15 sn (Bot; reg; îae) Untul-vacii (Orchis morio). 16 sn (Bot; reg; îae) Voiniceriu (Evonymus europaeus). 17 sn (Bot; îc) Coaiele-țapului Plantă erbacee, cu tuberculi și flori galbene, cu slab miros de soc. 18 sm Greutate care se atârnă la cântar Si: coinac (7). 19 sm (Complinit uneori prin „de cal”) Minge de gumă.

coí1 [At: ȘEZ. XIX, 111 / Pzi: ~ésc / E: coi2] 1-2 vt A castra (vitele). 3 vr A nu trece la treabă Si: a se codi (2), a pregeta.

COI, coaie, s. n. (Pop.) Testicul. – Lat. coleus.

COI, coaie, s. n. (Pop.) Testicul. – Lat. coleus.

coi (pop.) s. n., pl. coáie

cói (coáie), s. n.1. Testicul. – 2. Contragreutate. – Mr. col’u, pl. coal’e, istr. col’e. Lat. cōleus (Diez, I, 132; Pușcariu 394; Candrea-Dens., 385; REW 2038; DAR); cf. alb. kulje „hernie”, it. coglia, prov. colh, v. fr. coil (fr. couille), sp. cojón.Der. coios, adj. (cu testicule mari).

COAIELE-PÓPII s. pl. v. clocotici, clocotiș, spânz.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

coaiele-pópii s. pl. v. CLOCOTICI. CLOCOTIȘ. SPÎNZ.


Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.

coi2, coiesc (vulg.) I v. t. a trage pe cineva de testicule. II v. r. 1. a se foi de colo-colo fără rost. 2. a lenevi.

coi1, coaie s. n. (vulg.) testicul

a se învârti ca un coi în căldare / într-o găleată expr. (obs.) a se foi de colo-colo, a se agita fără rost.

a strânge de coaie (pe cineva) expr. (vulg.) v. a strânge cu ușa (pe cineva).

a-și da cu tesla în coaie expr. (adol., obs.) a se enerva, a se înfuria.

bătrânețe, coaie crețe, prov. (vulg.) parafrază a proverbului „bătrânețe, haine grele”, referitoare la tribulațiile senectuții.

trompă de elefant și coaie de nurcă expr. (vulg., glum.) meniu sofisticat.

Intrare: coi

Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular coi coiul
plural coaie coaiele
genitiv-dativ singular coi coiului
plural coaie coaielor
vocativ singular
plural