11 definiții pentru cofetar


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cofetár smf, a [At: LET. III, 301/15 / Pl: ~i / E: cofet (sg cofeturi) + -ar] 1-4 (Persoană) care face sau vinde produse de cofetărie1 (1) Cf plăcintar.

COFETÁR, cofetari, s. m. Persoană care face sau vinde produse de cofetărie. – Cofet (sg. înv. al lui cofeturi) + suf. -ar.

COFETÁR, cofetari, s. m. Persoană care face sau vinde produse de cofetărie. – Cofet (sg. înv. al lui cofeturi) + suf. -ar.

COFETÁR, cofetari, s. m. Cel care face sau Vinde produse de cofetărie. Afară ningea și, de la o vreme... devenisem imaculați ca o plăcintă din galantarul unul cofetar. ANGHEL, PR. 175. Mai anțărț, la iarmaroc, la Fălticeni, mă duc la un cofetar ca să ieu înghețată. ALECSANDRI, T. I 159.

COFETÁR ~ă (~i, ~e) m. și f. Persoană care produce sau vinde produse de cofetărie. /cofet + suf. ~ar

cofetar m. cel ce face sau vinde cofeturi.

cofetár m. (d. cofet). Care face saŭ vinde cofeturĭ, prăjiturĭ ș. a. – Fem. -ăreasă, pl. ese.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cofetár s. m., pl. cofetári

cofetár s. m., pl. cofetári


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

COFETÁR s. (turcism înv.) cichirgiu.

COFETAR s. (turcism înv.) cichirgiu.

Intrare: cofetar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cofetar
  • cofetarul
  • cofetaru‑
plural
  • cofetari
  • cofetarii
genitiv-dativ singular
  • cofetar
  • cofetarului
plural
  • cofetari
  • cofetarilor
vocativ singular
  • cofetarule
  • cofetare
plural
  • cofetarilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cofetar

  • 1. Persoană care face sau vinde produse de cofetărie.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: cichirgiu 2 exemple
    exemple
    • Afară ningea și, de la o vreme... devenisem imaculați ca o plăcintă din galantarul unul cofetar. ANGHEL, PR. 175.
      surse: DLRLC
    • Mai anțărț, la iarmaroc, la Fălticeni, mă duc la un cofetar ca să ieu înghețată. ALECSANDRI, T. I 159.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Cofet (singularul învechit al lui cofeturi) + sufix -ar.
    surse: DEX '09 DEX '98