11 definiții pentru cofetar
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
COFETÁR, cofetari, s. m. Persoană care face sau vinde produse de cofetărie. – Cofet (sg. înv. al lui cofeturi) + suf. -ar.
COFETÁR, cofetari, s. m. Persoană care face sau vinde produse de cofetărie. – Cofet (sg. înv. al lui cofeturi) + suf. -ar.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de archaeus
- acțiuni
cofetár smf, a [At: LET. III, 301/15 / Pl: ~i / E: cofet (sg cofeturi) + -ar] 1-4 (Persoană) care face sau vinde produse de cofetărie1 (1) Cf plăcintar.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COFETÁR, cofetari, s. m. Cel care face sau Vinde produse de cofetărie. Afară ningea și, de la o vreme... devenisem imaculați ca o plăcintă din galantarul unul cofetar. ANGHEL, PR. 175. Mai anțărț, la iarmaroc, la Fălticeni, mă duc la un cofetar ca să ieu înghețată. ALECSANDRI, T. I 159.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COFETÁR ~ă (~i, ~e) m. și f. Persoană care produce sau vinde produse de cofetărie. /cofet + suf. ~ar
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cofetar m. cel ce face sau vinde cofeturi.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cofetár m. (d. cofet). Care face saŭ vinde cofeturĭ, prăjiturĭ ș. a. – Fem. -ăreasă, pl. ese.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
cofetár s. m., pl. cofetári
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cofetár s. m., pl. cofetári
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cofetar.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
COFETÁR s. (turcism înv.) cichirgiu.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
COFETAR s. (turcism înv.) cichirgiu.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
cofetar
- 1. Persoană care face sau vinde produse de cofetărie.exemple
- Afară ningea și, de la o vreme... devenisem imaculați ca o plăcintă din galantarul unul cofetar. ANGHEL, PR. 175.surse: DLRLC
- Mai anțărț, la iarmaroc, la Fălticeni, mă duc la un cofetar ca să ieu înghețată. ALECSANDRI, T. I 159.surse: DLRLC
-
etimologie:
- Cofet (singularul învechit al lui cofeturi) + sufix -ar.surse: DEX '09 DEX '98