2 intrări

21 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

codoșí vi [At: DEX2 / Pzi: ~șésc / E: codoș2] (Prt) 1 A face pe codoșul2 (1). 2 A practica ocupația de codoș2 (1).

CODOȘÍ, codoșesc, vb. IV. Intranz. ( Pop.) A face pe codoșul; a practica ocupația de codoș. – Din codoș.

CODOȘÍ, codoșesc, vb. IV. Intranz. (Peior.) A face pe codoșul; a practica ocupația de codoș. – Din codoș.

codóș1 sm [At: VAIDA / Pl: ~i / E: pbl decalc după mg farkas „lup”, propriu „codat”] (Psr) Lup.

codóș2, ~oáșă smf [At: PRAV. 540 / V: (înv) ~dắș sm, ~dúș sm / A și: códoș / Pl: ~i, ~oáșe / E: tc kodoš] (Prt) 1 Persoană care mijlocește prostituția Si: proxenet, pește, (înv) pezevenghi, (reg) votru. 2 (Rar) Codiță (3).

CODÓȘ, -OÁȘĂ, codoși, -oașe, s. m. și f. (Pop.) 1. Persoană care mijlocește prostituția; proxenet. 2. Codiță (2). – Din tc. kodoș.

CODÓȘ, -OÁȘĂ, codoși, -oașe, s. m. și f. (Peior.) 1. Persoană care mijlocește prostituția; proxenet. 2. Codiță (2). – Din tc. kodoș.

CODÓȘ, -OÁȘĂ, codoși, -oașe, s. m. și f. Persoană care mijlocește desfrîul între bărbați și femei. V. proxenet.

CODÓȘ ~i m. pop. Persoană care înlesnește practicarea prostituției; proxenet. /<turc. kodoș

codóș m. (turc. kodoš). Est. Triv. Pezevenchĭ, rufian, verigaș, acela care ține casă de femeĭ perdute saŭ procură altuĭa asemenea femeĭ. V. samsar.

codoșésc v. tr. (d. codoș). Est. Triv. Fac serviciu de codoș. V. intr. Trăĭesc ca codoș.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

codoșí (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. codoșésc, imperf. 3 sg. codoșeá; conj. prez. 3 să codoșeáscă

codoșí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. codoșésc, imperf. 3 sg. codoșeá; conj. prez. 3 sg. și pl. codoșeáscă

codóș (pop.) s. m., pl. codóși

codóș s. m., pl. codóși


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CODOȘ s mijlocitor, proxenet, (Mold.) pohoț, (înv.) hotru, pezevenchi, verigaș, votru, (fig.) pește.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

codóș (codóși), s. m. 1. Proxenet, codoș. – 2. Bărbat încornorat. – Mr. cudoș. Tc. kodoș „bărbat încornorat” (Șeineanu, II, 140; Meyer 193), cf. alb., bg. kodoš.Der. codoașe, s. f. (codoașă); codoașcă, s. f. (codoașă; vrăjitoare bătrînă); codoșlîc, s. n. (proxenetism), din tc. kodoșlik; codoși, vb. (a face pe codoșul).


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

codoși, codoșesc v. t. a mijloci / a facilita întâlnirile amoroase a doi îndrăgostiți

arată toate definițiile

Intrare: codoși
verb (V402)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • codoși
  • codoșire
  • codoșit
  • codoșitu‑
  • codoșind
  • codoșindu‑
singular plural
  • codoșește
  • codoșiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • codoșesc
(să)
  • codoșesc
  • codoșeam
  • codoșii
  • codoșisem
a II-a (tu)
  • codoșești
(să)
  • codoșești
  • codoșeai
  • codoșiși
  • codoșiseși
a III-a (el, ea)
  • codoșește
(să)
  • codoșească
  • codoșea
  • codoși
  • codoșise
plural I (noi)
  • codoșim
(să)
  • codoșim
  • codoșeam
  • codoșirăm
  • codoșiserăm
  • codoșisem
a II-a (voi)
  • codoșiți
(să)
  • codoșiți
  • codoșeați
  • codoșirăți
  • codoșiserăți
  • codoșiseți
a III-a (ei, ele)
  • codoșesc
(să)
  • codoșească
  • codoșeau
  • codoși
  • codoșiseră
Intrare: codoș
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • codoș
  • codoșul
  • codoșu‑
plural
  • codoși
  • codoșii
genitiv-dativ singular
  • codoș
  • codoșului
plural
  • codoși
  • codoșilor
vocativ singular
  • codoșule
plural
  • codoșilor
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

codoși

  • 1. popular A face pe codoșul; a practica ocupația de codoș.
    surse: MDA2 DEX '09

etimologie:

  • codoș
    surse: MDA2 DEX '09 DEX '98

codoș, -oașă codoașă codoș popular

etimologie: