8 definiții pentru cobitor
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
COBITÓR, -OÁRE, cobitori, -oare, adj. (În superstiții) Care cobește. – Cobi + suf. -tor.
COBITÓR, -OÁRE, cobitori, -oare, adj. (În superstiții) Care cobește. – Cobi + suf. -tor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
cobitor, ~oare [At: H IV / Pl: ~i, ~oare / E: cobi + -(i)tor] 1-2 smf, a (Persoană) care prevestește un rău Si: (reg) cobar. 3 a Care numește un rău. 4 a (Pop) Funest.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COBITÓR, -OÁRE, cobit ori, -oare, adj. (În superstiții) Care prevestește ceva rău. Frunza auzea mereu, de acolo, din vîrf, foșnetul cobitor al tovarășelor ce o părăseau strecurîndu-se ușor, ca o șoaptă. GÎRLEANU, L. 42. Se ascundeau ca paserile cobitoare. NEGRUZZI, S. I 267. Pe ramuri uscate Cînta cucuveaua cu glas cobitor. ALEXANDRESCU, M. 40. ◊ (Adverbial) Un nor răpede și negru trecu cobitor preste fața lunei. ODOBESCU, S. I 169.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COBITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) pop. (în superstiții) Care cobește; care crede că prevestește o nenorocire. /a cobi + suf. ~tor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cobitor a. care menește a rău, sinistru: pe ramuri uscate cânta cucuveaua cu glas cobitor GR. AL.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
cobitór adj. m., pl. cobitóri; f. sg. și pl. cobitoáre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cobitór adj. m., pl. cobitóri; f. sg. și pl. cobitoáre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.
cobitór, -oáre, cobitori, -oare, adj. – Care prevestește ceva rău: „Și-apoi, de la o vreme, dacă au văzut că babele cele cobitoare mor una după alta...” (Bilțiu-Dăncuș, 2005: 142). – Din cobi + suf. -tor (DEX, MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
adjectiv (A66) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
cobitor
- surse: DEX '09 DLRLC 4 exempleexemple
- Frunza auzea mereu, de acolo, din vîrf, foșnetul cobitor al tovarășelor ce o părăseau strecurîndu-se ușor, ca o șoaptă. GÎRLEANU, L. 42.surse: DLRLC
- Se ascundeau ca paserile cobitoare. NEGRUZZI, S. I 267.surse: DLRLC
- Pe ramuri uscate Cînta cucuveaua cu glas cobitor. ALEXANDRESCU, M. 40.surse: DLRLC
- (și) adverbial Un nor răpede și negru trecu cobitor preste fața lunei. ODOBESCU, S. I 169.surse: DLRLC
-
etimologie:
- Cobi + sufix -tor.surse: DEX '98 DEX '09