opțiuni
  • info

2 intrări

17 definiții

din care

Explicative DEX

cobăi vi [At: S. BODNĂRESCU, ap. TDRG / Pzi: ~iesc / E: cobe] (D. păsări) A scoate țipete lugubre, prevestitoare de rele.

cobăi f. pl. Mold. oare sau păsări de curte. [V. cobe; lit. păsări cobe sau de rău augur].

COBAIE, cobăi, s. f. (Reg.) Găină; (la pl.) păsări de curte, orătănii. – Cobe + suf. -aie.

cobaie sf [At: MARIAN, O.I 129 / V: (reg) go~ / Pl: ~băi / E: cobe + -aie] (Mol; Buc) 1 (Șir) Găină (Gallus domestica). 2 (Lpl) Orătanie.

gobaie sf vz cobaie

COBAIE sf. mai adesea COBĂI, GOBĂI pl. Mold. Bucov. 🐦 Păsări de curte: ograda lui era plină de tot soiul de cobăi (SAD.); vorniceasa căsăpea la gîște, rețe și gobăi (GRIG.) [cobe].

COBAIE, cobăi, s. f. (Reg.) Găină; (la pl.) păsări de curte, orătănii. – Probabil din cobe + suf. -aie.

COBAIE, cobăi, s. f. (Regional) Găină; (la pl.) păsări de curte, orătănii. Ograda lui era plină de tot soiul de cobăi, și dimineața domnul Horga se scula cel dintîi, ca să vadă bătăliile dintre cucoși. SADOVEANU, O. III 183. Mătușa Ruxanda s-a mișcat din cotlonul ei... trîntind ușile și slobozindu-și cobăile. C. PETRESCU, R. DR. 49. Femeia... dete vițeii la coteț, închise cobăile, iară bărbatul vitele. ȘEZ. XII 56.

COBAIE ~ăi f. rar reg. 1) Pasăre domestică de talie medie, cu cioc conic, crescută pentru carne și ouă; orătanie; găină. 2) la pl. Păsări domestice; orătănii. [Sil. -ba-ie] /cobe + suf. ~aie

cobaĭe și gobaĭe f., pl. ăĭ (d. coabe, cobie). Mold. Iron. Pasăre de curte: gobaĭa a intrat în bucătărie și mĭ-a spart un pahar. V. angărie.

gobáĭe, V. cobaĭe.

Ortografice DOOM

cobaie (găină) (reg.) s. f., g.-d. art. cobăii; pl. cobăi

cobaie (găină) (reg.) s. f., g.-d. art. cobăii; pl. cobăi

cobaie s. f., g.-d. art. cobăii; pl. cobăi

Sinonime

COBAIE s. v. orătanie, pasăre.

cobaie s. v. ORĂTANIE. PASĂRE.

Regionalisme / arhaisme

cobăi, cobăiesc, vb. IV (reg.) a scoate țipete cobitoare, a cobi, a geme ca o cobe.

Intrare: cobăi
verb (V408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cobăi
  • cobăire
  • cobăit
  • cobăitu‑
  • cobăind
  • cobăindu‑
 singular plural
— —
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) — — — — —
a II-a (tu) — — — — —
a III-a (el, ea)
  • cobăiește
 (să)
  • cobăiască
  • cobăia
  • cobăi
  • cobăise
plural I (noi) — — — — —
a II-a (voi) — — — — —
a III-a (ei, ele)
  • cobăiesc
 (să)
  • cobăiască
  • cobăiau
  • cobăiră
  • cobăiseră
Intrare: cobaie
substantiv feminin (F131)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cobaie
  • cobaia
plural
  • cobăi
  • cobăile
genitiv-dativ singular
  • cobăi
  • cobăii
plural
  • cobăi
  • cobăilor
vocativ singular —
plural —
substantiv feminin (F131)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gobaie
  • gobaia
plural
  • gobăi
  • gobăile
genitiv-dativ singular
  • gobăi
  • gobăii
plural
  • gobăi
  • gobăilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cobaie, cobăisubstantiv feminin

  • 1. regional Găină. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: găină
    • 1.1. (la) plural Păsări de curte, orătănii. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: orătanie pasăre
      • format_quote Ograda lui era plină de tot soiul de cobăi, și dimineața domnul Horga se scula cel dintîi, ca să vadă bătăliile dintre cucoși. SADOVEANU, O. III 183. DLRLC
      • format_quote Mătușa Ruxanda s-a mișcat din cotlonul ei... trîntind ușile și slobozindu-și cobăile. C. PETRESCU, R. DR. 49. DLRLC
      • format_quote Femeia... dete vițeii la coteț, închise cobăile, iară bărbatul vitele. ȘEZ. XII 56. DLRLC
etimologie:
  • Cobe + -aie. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.