opțiuni
  • info

2 intrări

15 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cobăí vi [At: S. BODNĂRESCU, ap. TDRG / Pzi: ~iésc / E: cobe] (D. păsări) A scoate țipete lugubre, prevestitoare de rele.

cobăi f. pl. Mold. oare sau păsări de curte. [V. cobe; lit. păsări cobe sau de rău augur].

COBÁIE, cobăi, s. f. (Reg.) Găină; (la pl.) păsări de curte, orătănii. – Cobe + suf. -aie.

cobáie sf [At: MARIAN, O.I 129 / V: (reg) go~ / Pl: ~bắi / E: cobe + -aie] (Mol; Buc) 1 (Șir) Găină (Gallus domestica). 2 (Lpl) Orătanie.

gobaie sf vz cobaie

COBÁIE, cobăi, s. f. (Reg.) Găină; (la pl.) păsări de curte, orătănii. – Probabil din cobe + suf. -aie.

COBÁIE, cobăi, s. f. (Regional) Găină; (la pl.) păsări de curte, orătănii. Ograda lui era plină de tot soiul de cobăi, și dimineața domnul Horga se scula cel dintîi, ca să vadă bătăliile dintre cucoși. SADOVEANU, O. III 183. Mătușa Ruxanda s-a mișcat din cotlonul ei... trîntind ușile și slobozindu-și cobăile. C. PETRESCU, R. DR. 49. Femeia... dete vițeii la coteț, închise cobăile, iară bărbatul vitele. ȘEZ. XII 56.

COBÁIE ~ăi f. rar reg. 1) Pasăre domestică de talie medie, cu cioc conic, crescută pentru carne și ouă; orătanie; găină. 2) la pl. Păsări domestice; orătănii. [Sil. -ba-ie] /cobe + suf. ~aie

cobaĭe și gobaĭe f., pl. ăĭ (d. coabe, cobie). Mold. Iron. Pasăre de curte: gobaĭa a intrat în bucătărie și mĭ-a spart un pahar. V. angărie.

gobáĭe, V. cobaĭe.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cobáie (găină) (reg.) s. f., g.-d. art. cobắii; pl. cobắi

cobáie s. f., g.-d. art. cobăii; pl. cobăi


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

COBÁIE s. v. orătanie, pasăre.

cobaie s. v. ORĂTANIE. PASĂRE.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

cobăí, cobăiésc, vb. IV (reg.) a scoate țipete cobitoare, a cobi, a geme ca o cobe.

Intrare: cobăi
verb (V408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cobăi
  • cobăire
  • cobăit
  • cobăitu‑
  • cobăind
  • cobăindu‑
 singular plural
— —
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) — — — — —
a II-a (tu) — — — — —
a III-a (el, ea)
  • cobăiește
 (să)
  • cobăiască
  • cobăia
  • cobăi
  • cobăise
plural I (noi) — — — — —
a II-a (voi) — — — — —
a III-a (ei, ele)
  • cobăiesc
 (să)
  • cobăiască
  • cobăiau
  • cobăiră
  • cobăiseră
Intrare: cobaie
substantiv feminin (F131)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cobaie
  • cobaia
plural
  • cobăi
  • cobăile
genitiv-dativ singular
  • cobăi
  • cobăii
plural
  • cobăi
  • cobăilor
vocativ singular —
plural —
substantiv feminin (F131)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gobaie
  • gobaia
plural
  • gobăi
  • gobăile
genitiv-dativ singular
  • gobăi
  • gobăii
plural
  • gobăi
  • gobăilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cobaie gobaie

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. (la) plural Păsări de curte, orătănii.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: orătanie pasăre attach_file 3 exemple
      exemple
      • Ograda lui era plină de tot soiul de cobăi, și dimineața domnul Horga se scula cel dintîi, ca să vadă bătăliile dintre cucoși. SADOVEANU, O. III 183.
        surse: DLRLC
      • Mătușa Ruxanda s-a mișcat din cotlonul ei... trîntind ușile și slobozindu-și cobăile. C. PETRESCU, R. DR. 49.
        surse: DLRLC
      • Femeia... dete vițeii la coteț, închise cobăile, iară bărbatul vitele. ȘEZ. XII 56.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • Cobe + sufix -aie.
    surse: DEX '09