15 definiții pentru cobaie gobaie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cobáie sf [At: MARIAN, O.I 129 / V: (reg) go~ / Pl: ~bắi / E: cobe + -aie] (Mol; Buc) 1 (Șir) Găină (Gallus domestica). 2 (Lpl) Orătanie.

COBÁIE, cobăi, s. f. (Reg.) Găină; (la pl.) păsări de curte, orătănii. – Cobe + suf. -aie.

COBÁIE, cobăi, s. f. (Reg.) Găină; (la pl.) păsări de curte, orătănii. – Probabil din cobe + suf. -aie.

COBÁIE, cobăi, s. f. (Regional) Găină; (la pl.) păsări de curte, orătănii. Ograda lui era plină de tot soiul de cobăi, și dimineața domnul Horga se scula cel dintîi, ca să vadă bătăliile dintre cucoși. SADOVEANU, O. III 183. Mătușa Ruxanda s-a mișcat din cotlonul ei... trîntind ușile și slobozindu-și cobăile. C. PETRESCU, R. DR. 49. Femeia... dete vițeii la coteț, închise cobăile, iară bărbatul vitele. ȘEZ. XII 56.

COBÁIE ~ăi f. rar reg. 1) Pasăre domestică de talie medie, cu cioc conic, crescută pentru carne și ouă; orătanie; găină. 2) la pl. Păsări domestice; orătănii. [Sil. -ba-ie] /cobe + suf. ~aie

cobaĭe și gobaĭe f., pl. ăĭ (d. coabe, cobie). Mold. Iron. Pasăre de curte: gobaĭa a intrat în bucătărie și mĭ-a spart un pahar. V. angărie.

GOBÁIE, gobăi, s. f. (Regional) Pasăre de curte; orătanie. Jur împrejur avea pomăt, grădină, ogradă încăpătoare, în care se lăfoiau o sumedenie de gobăi. CONTEMPORANUL, V 97.

GOBÁIE, gobăi, s. f. (Reg.) Pasăre de curte; orătanie. – Probabil din cobe + suf. -aie.

cobăi f. pl. Mold. oare sau păsări de curte. [V. cobe; lit. păsări cobe sau de rău augur].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cobáie (găină) (reg.) s. f., g.-d. art. cobắii; pl. cobắi

cobáie s. f., g.-d. art. cobăii; pl. cobăi


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

COBÁIE s. v. orătanie, pasăre.

cobaie s. v. ORĂTANIE. PASĂRE.

Intrare: cobaie
substantiv feminin (F131)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cobaie
  • cobaia
plural
  • cobăi
  • cobăile
genitiv-dativ singular
  • cobăi
  • cobăii
plural
  • cobăi
  • cobăilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F131)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gobaie
  • gobaia
plural
  • gobăi
  • gobăile
genitiv-dativ singular
  • gobăi
  • gobăii
plural
  • gobăi
  • gobăilor
vocativ singular
plural