13 definiții pentru coaliție
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
COALÍȚIE, coaliții, s. f. Alianță între state, partide sau grupări politice, persoane etc., încheiată în vederea unei acțiuni comune. [Pr.: co-a-] – Din fr. coalition.
coaliție sf [At: MAIORESCU, D. I, 581 / P: co-a~ / V: (înv) ~țiune / Pl: ~ii / E: fr coalition] 1 Alianță între două sau mai multe state, grupări politice etc. încheiată în scopul unei acțiuni comune. 2 (Înv; șîs ~ de inamici) Conspirație. 3 (Îs) Guvern de ~ Guvern format prin participarea mai multor partide dintr-o coaliție (1). corectată
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COALÍȚIE, coaliții, s. f. Alianță între două sau mai multe state, grupări politice, clase sociale etc., încheiată în scopul unei acțiuni comune. [Pr.: co-a-] – Din fr. coalition.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
COALÍȚIE, coaliții, s. f. Alianță între două sau mai multe state, grupări politice, clase sociale etc. făcută în scopul unei acțiuni comune, pentru a atinge ace lași țel. În urma actului din 23 August 1944, Romînia, care fusese aliată cu Germania hitleristă, a ieșit din război, a trecut de partea coaliției antihitleriste și a întors armele împotriva nemților. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 99. Coaliția imperialistă calcă în picioare toate acordurile anterioare și sabotează conștient relațiile internaționale. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 156, 10/2. După revoluția de la 1848... se realizează coaliția burghezo-moșierească în urma trădării revoluției burghezo-democrate. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 106, 11/4. Guvern de coaliție = guvern format prin participarea mai multor partide (sau fracțiuni) politice. [La 2 mai 1917]. se formă primul guvern provizoriu de coaliție. Ist. P. C. (b) 262. Monstruoasa coaliție = alianța dintre burghezia și moșierimea din țara noastră (închegată în a doua jumătate a secolului al XIX-lea) în scopul întăririi regim, ului de exploatare. Burghezia... renunțase la lupta împotriva moșierimii, pentru a înfăptui marele compromis al «monstruoasei coaliții» îndreptată împotriva țărănimii și elementelor muncitorești în dezvoltare. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 104, 23/2. – Pronunțat: co-a-li-ți-e.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COALÍȚIE s.f. Alianță dintre două sau mai multe state, grupări politice etc., făcută în vederea unei acțiuni comune. ◊ Guvern de coaliție = guvern la care participă mai multe partide sau fracțiuni politice. [Pron. co-a-, gen.-iei. / cf. fr. coalition < lat. coalitus – unit].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COALÍȚIE s. f. alianță între două sau mai multe state, partide sau clase sociale, în vederea unei acțiuni comune. (fr. coalition)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
COALÍȚIE ~i f. Reuniune temporară între state, forțe, partide sau persoane în vederea realizării unor scopuri comune. ~ defensivă. ~ agresivă. [G.-D. coaliției; Sil. co-a-li-ți-e] /<fr. coalition
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
coaliți(un)e f. 1. reunirea mai multor partide, alianța mai multor puteri; 2. înțelegerea între mai multe persoane pentru un scop ilicit.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*coalițiúne (oa 2 silabe) f. (fr. coalition, d. lat. coálitus, part. d. coalescere, a se uni; it. coalizione). Alianță ofensivă: coalițiunile contra luĭ Napoleon. Cartel, alianță politică. – Și -iție.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
coalíție (co-a-, -ți-e) s. f., art. coalíția (-ți-a), g.-d. art. coalíției; pl. coalíții, art. coalíțiile (-ți-i-)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
coalíție s. f. (sil. co-a-, -ți-e), art. coalíția (sil. -ți-a), g.-d. art. coalíției; pl. coalíții, art. coalíțiile (sil. -ți-i-)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
coaliție (o-a)
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
COALÍȚIE s. (MIL., POL.) alianță. (O mare ~ de partide.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: co-a-li-ți-e
substantiv feminin (F135) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
coaliție
- 1. Alianță între state, partide sau grupări politice, persoane etc., încheiată în vederea unei acțiuni comune.exemple
- În urma actului din 23 August 1944, Romînia, care fusese aliată cu Germania hitleristă, a ieșit din război, a trecut de partea coaliției antihitleriste și a întors armele împotriva nemților. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 99.surse: DLRLC
- Coaliția imperialistă calcă în picioare toate acordurile anterioare și sabotează conștient relațiile internaționale. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 156, 10/2.surse: DLRLC
- După revoluția de la 1848... se realizează coaliția burghezo-moșierească în urma trădării revoluției burghezo-democrate. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 106, 11/4.surse: DLRLC
- 1.1. Guvern de coaliție = guvern format prin participarea mai multor partide (sau fracțiuni) politice.surse: DLRLC DN un exempluexemple
- [La 2 mai 1917] se formă primul guvern provizoriu de coaliție. IST. P. C. (b) 262.surse: DLRLC
-
- 1.2. Monstruoasa coaliție = alianța dintre burghezia și moșierimea din țara noastră (închegată în a doua jumătate a secolului al XIX-lea) în scopul întăririi regimului de exploatare.surse: DLRLC un exempluexemple
- Burghezia... renunțase la lupta împotriva moșierimii, pentru a înfăptui marele compromis al «monstruoasei coaliții» îndreptată împotriva țărănimii și elementelor muncitorești în dezvoltare. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 104, 23/2.surse: DLRLC
-
-
etimologie:
- limba franceză coalitionsurse: DEX '09 DEX '98 DN