10 definiții pentru coafeză


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

coaféză sf [At: DA / V: (înv) ~eóză, ~eúză / Pl: ~ze / E: fr coiffeuse] Femeie care are drept meserie coafatul (1).

COAFÉZĂ, coafeze, s. f. Femeie care are meseria de a coafa. – Din fr. coiffeuse.

COAFÉZĂ, coafeze, s. f. Femeie care are meseria de a coafa. – Din fr. coiffeuse.

COAFÉZĂ, coafeze, s. f. Femeie care are meseria de coafor. – Pronunțat: co-a-.

COAFÉZĂ s.f. Femeie care are meseria de coafor. [< fr. coiffeuse].

COAFÉZĂ s. f. femeie coafor. (< fr. coiffeuse)

COAFÉZĂ ~e f. Femeie specializată în aranjarea părului în coafură. [G.-D. coafezei; Sil. coa-fe-] /<fr. coiffeuse

coaféză-toalétă s. f. Piesă de mobilier cu rol de toaletă ◊ „Ce vinde bucureșteanul: vitralii secolul XVIII sau: vând coafeză-toaletă stil Ludovic XV de epocă, candelabru mare, lampadar și saltea.” Săpt. 7 VI 74 p. 2 (din coafeză + toaletă)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

coaféză (coa-) s. f., g.-d. art. coafézei; pl. coaféze

coaféză s. f. (sil. coa-), g.-d. art. coafézei; pl. coaféze

Intrare: coafeză
  • silabație: coa-fe-ză
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coafe
  • coafeza
plural
  • coafeze
  • coafezele
genitiv-dativ singular
  • coafeze
  • coafezei
plural
  • coafeze
  • coafezelor
vocativ singular
  • coafe
  • coafezo
plural
  • coafezelor

coafeză

  • 1. Femeie care are meseria de a coafa.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: