2 intrări

17 definiții

coafá vtr [At: DA / Pzi: ~féz / E: fr coiffer] A(-și) aranja părul (cu artă), dându-i anumită formă.

COAFÁ, coafez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) pieptăna cu îngrijire, a(-și) aranja, a(-și) ondula părul (la coafor). – Din fr. coiffer.

COAFÁ, coafez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) pieptăna cu îngrijire, a(-și) aranja, a(-și) ondula părul (la coafor). – Din fr. coiffer.

COAFÁ, coafez, vb. I. Tranz. (Cu privire la păr) A pieptăna cu îngrijire. V. ondula. Refl. A-și pieptăna cu îngrijire părul, a-și aranja părul (la coafor). – Pronunțat: co-a-.

coafá (a ~) (coa-) vb., ind. prez. 3 coafeáză

coafá vb. (sil. coa-), ind. prez. 1 sg. coaféz, 3 sg. și pl. coafeáză

COAFÁ vb. (rar) a (se) friza, a (se) pieptăna. (Și-a ~ părul.)

COAFÁ vb. I. tr., refl. A(-și) pieptăna îngrijit părul, a(-și) aranja părul la coafor. [Pron. co-a-. / < coafor, cf. fr. coiffer].

COAFÁ vb. tr., refl. a(-și) pieptăna îngrijit părul, a(-și) aranja părul la coafor. (< fr. coiffer)

coafá (coaféz, coafát), vb. – A pieptăna, a aranja părul. Fr. coiffer.Der. coafor, s. m., din fr. coiffeur; coafeză, s. f.; coafură, s. f., din fr. coiffure; coafă, s. f. (cartuș de artilerie), din fr. coiffe.

A COAFÁ ~éz tranz. 1) (părul) A aranja în coafură. 2) (persoane, mai ales, femei) A-i aranja părul în coafură. [Sil. coa-fa] /<fr. coiffer

coáfă sf [At: DN3 / P: coa~ / Pl: ~fe / E: fr coiffe] 1-2 Înveliș de metal sau plastic al părții ogivale a unor proiectile.

coáfă (coa-) s. f., g.-d. art. coáfei; pl. coáfe

coáfă s. f. (sil. coa-), g.-d. art. coáfei; pl. coáfe

COÁFĂ s.f. Înveliș de metal sau de material plastic al părții ogivale a unor proiectile. [Pron. coa-fă. / < fr. coiffe].

COÁFĂ s. f. 1. pânză, țesătură ușoară purtată odinioară de femei; scufie purtată de călugărițe. 2. înveliș destinat a proteja unele mecanisme sau ogiva unor proiectile. (< fr. coiffe)


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

COAFÁ vb. (rar) a (se) friza, a (se) pieptăna (Și-a ~ părul.)

Intrare: coafă
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular coa coafa
plural coafe coafele
genitiv-dativ singular coafe coafei
plural coafe coafelor
vocativ singular
plural
Intrare: coafa
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) coafa coafare coafat coafând singular plural
coafea coafați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) coafez (să) coafez coafam coafai coafasem
a II-a (tu) coafezi (să) coafezi coafai coafași coafaseși
a III-a (el, ea) coafea (să) coafeze coafa coafă coafase
plural I (noi) coafăm (să) coafăm coafam coafarăm coafaserăm, coafasem*
a II-a (voi) coafați (să) coafați coafați coafarăți coafaserăți, coafaseți*
a III-a (ei, ele) coafea (să) coafeze coafau coafa coafaseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)