22 de definiții pentru coacăz (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

coácăz sm [At: DDRF / V: (înv) ~căs, ~câs, ~ăț, ~ăță sf / Pl: ~i / E: drr coacăză] (Bot) 1 (Șîs ~roșu) Arbust din familia saxifracee, cu frunze formate din cinci lobi, cu flori galbene-verzui și fructe comestibile grupate în mici ciorchini Si: coacăză, (Trs) gonghicitoare, (Mol) pomușoară, ribizei, rozincin(e), strugurași(-roșii), strugurei (-roșii). 2 (Reg; îf -ăț) Arbore de pădure din ale cărui ramuri se fac ciubuce. 3 (Bot; reg) Ghimpe (Ruscus aculeatus). 4 (Îs) ~ de munte Arbust cu frunze ascuțite, păroase la partea superioară și lucioase la cea inferioară, cu flori mici, verzi-gălbui și cu fructe ca niște bobițe roșii (Ribes alpinum). 5 (Bot; îae) Păltior (Ribes petraeum). 6 (Bot; îae) Merișor (Vaccinium vitis idaea). 7 (Bot; îf ~ăț, ~ăță; șîc ~ sălbatic, ~ domnesc) Agriș (Ribes grossularia). 8 (Bot; îc) ~ negru Struguri negri (Ribes nigrum).

COÁCĂZ, coacăzi, s. m. Arbust cu frunze formate din cinci lobi, cu flori galbene-verzui dispuse în ciorchini, cultivat pentru fructele sale comestibile (Ribes rubrum). – Din coacăză (derivat regresiv).

COÁCĂZ, coacăzi, s. m. Arbust cu frunze formate din cinci lobi, cu flori galbene-verzui dispuse în ciorchini, cultivat pentru fructele sale comestibile (Ribes rubrum). – Din coacăză (derivat regresiv).

COÁCĂZ, coacăzi, s. m. Arbust cu frunze în 5 lobi, cu flori galbene-verzui dispuse în raceme plecate în jos, cultivat pentru fructele sale comestibile (Ribes rubrum); coacăză (1), (Mold.) pomușoară. – Pronunțat: coa-căz.

coácăz s. m., pl. coácăzi

coácăz s. m., pl. coácăzi

COÁCĂZ s. (BOT.) 1. (Ribes rubrum) (reg.) păltinele (pl.), ribizli, rișiță, rozinchin, agriș-roșu, (Mold. și Bucov.) pomușoară, (prin Bucov. și Mold.) smorodin. 2. coacăz-de-munte v. merișor.

COÁCĂZ ~i m. Arbust, ramificat de la bază, cu flori galbene-verzi, cultivat pentru fructele lui în formă de bobițe mici roșii, negre sau galbene, dispuse în ciorchini. [Sil. coa-căz] /Din coacăză

coacăz m. arbust cu flori galbene verzui și fr5ucte comestibile roșii (Ribes rubrum).

coácăz (oa dift.) m., pl. și (din coacăză). Vest. Pomușoară, o tufă (originară din Japonia) care produce niște bobițe comestibile roșiĭ, galbene și albe așezate în formă de strugureĭ (ribes rubrum). Merișor (vaccinium vitis idaea). – În nord coacăț, „dîrmoz”. V. păltior și agriș.

COACĂZ-DE-MÚNTE s. v. păltior.

COACĂZ-NÉGRU s. v. struguri-negri.

păltiór m., (din *păltinĭor, ca gălbior, bătrîor, din *gălbinĭor, *bătrînĭor). Paltin mic. Un copăcel din familia pomușoareĭ numit și coacăz de munte (ribes petráeum). Face niște bace roșiĭ foarte acre și crește pin [!] locurile stîncoase, umede și umbroase ale pădurilor.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

COÁCĂZ s. (BOT.) 1. (Ribes rubrum) (reg.) păltinéle (pl.), ribízli, ríșiță, rozínchin, agriș-róșu, (Mold. și Bucov.) pomușoáră, (prin Bucov. și Mold.) smoródin. 2. coacăz-de-munte (Vaccinium vitis idaea) = merișor, smirdar, (reg.) coácăză, cocăzár.

coacăz-de-múnte s. v. PĂLTIOR.

coacăz-négru s. v. STRUGURI-NEGRI.

BRUCKENTHALIA Rchb., COACĂZ, fam. Ericaceae. Gen originar din Europa de S-E (Ardeal, Banat, Balcani) și în Asia Mică, are o singură specie: Bruckenthalia spiculifolia (Salisb.) Rchb. Specie care înflorește vara. Flori odorante, mici, roz-deschis sau roșii (caliciul cu sepale fidate pînă la mijloc, corolă campanulată, scurtă, stamine concrescute la bază), numeroase, în raceme terminale. Frunze numeroase, mici rigide, liniare, aciforme (cca 6 mm lungime) așezate mai mult sau mai puțin în verticil, rar alterne. Arbust mic (cca 30 cm înălțime) cu tulpină foarte ramificată și ramuri subțiri, erecte.

R. nigrum L., « Coacăz negru, Struguri negri ». Specie care înflorește primăvara. Flori albe-verzui, în interior roșietice, păroase, hermafrodite, bracteele subulate mai scurte decît pedunculele (caliciul campanulat cu 5 sepale gălbui, corolă cu 5 petale mici (albicioase sau roșii, 5 stamine), în raceme, la subsuoara frunzelor, pendente. Fructe, bace comestibile. Frunze (apar o dată cu florile) ascuțite, 3-5 lobate, cordiforme, dințate, rar păroase, pețiolate. Arbust nespinos, 1-2 m înălțime, tulpini erecte, negricioase. Rezistă la ger și înghețuri, exigent față de umiditate.

R. petraeum Wulf., « Păltior, Coacăz de stîncă ». Specie care înflorește primăvara-vara. Flori verzi cu puncte roșii sau roz, în raceme pendente (caliciul campanulat cu marginea ciliată) Frunze deseori cu 3 lobi ascuțiți, margini dentate, ciliate, pubescente pe partea inferioară (pe nervuri). Arbust pînă la 1,5 m înălțime, tufos, lujerii se exfoliază. Fructe, bace roșii.

R. rubrum L., « Coacăz roșu ». Specie care înflorește primăvara. Flori mici, verzi-gălbui, în raceme pendente. Frunze 5-lobate, la început păroase sau pubescente, pețiolate. Arbust pînă la 2 m înălțime. Fructe, bace roșii, comestibile.

Intrare: coacăz
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular coacăz coacăzul
plural coacăzi coacăzii
genitiv-dativ singular coacăz coacăzului
plural coacăzi coacăzilor
vocativ singular
plural