2 intrări

Articole pe această temă:

21 de definiții (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

club1 s [At: ZILOT, CRON. 355 / V: (iuz) clup2 (Pl: clupurî) / Pl: ~uri / E: fr, eg club] 1 Asociație menită să creeze membrilor săi condiții pentru desfășurarea unei anumite activități (culturale, sportive etc.) în timpul liber. 2 (În țările comuniste) Organizație de pe lângă o instituție sau întreprindere unde au loc activități culturale, educative sau cu caracter ideologic. 3-4 Localul unde se află clubul (1, 2).

club2 sn [At: CADE / Pl: ~uri / E: ucr клyб] (Îrg) Coapsă.

CLUB, cluburi, s. n. Asociație menită să creeze membrilor săi condiții favorabile pentru desfășurarea unei anumite activități (cultural-educative, sportive etc.) în timpul liber; local care servește acestei asociații. – Din fr., engl. club.

CLUB, cluburi, s. n. Asociație menită să creeze membrilor săi condiții favorabile pentru desfășurarea unei anumite activități (cultural-educative, sportive etc.) în timpul liber; local care servește acestei asociații. – Din fr., engl. club.

CLUB, cluburi, s. n. 1. (În U.R.S.S. și în țările care construiesc socialismul) Cerc cultural-educativ, constituit pe lîngă o întreprindere, o instituție sau un sindicat, unde oamenii muncii își pot folosi timpul liber în mod plăcut și folositor; localul care servește acestui cerc. Munca educativă și culturală a sindicatelor trebuie să se concentreze în jurul cluburilor de întreprindere și sindicale, care să atragă în activitatea lor mase largi de muncitori. REZ. HOT. I 65. Sutele de cluburi ce funcționează în cadrul întreprinderilor, miile de biblioteci sindicale, cuprinzînd milioane de volume, oferă oamenilor muncii posibilități uriașe, cum n-au avut niciodată sub stăpînirea capitaliștilor. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2698. În vreme ce ei se sfătuiesc, feciorul și fata iau sara bună, se duc la club. CAMILAR, TEM. 51. Văd club unde se adună tovarășii grădinari și grădinărese, citesc gazete, ascultă radio, discută politică. SADOVEANU, M. C. 123. 2. (În țările capitaliste) Asociație din care fac parte persoane din păturile suprapuse ale societății burgheze, cu preocupări asemănătoare sau de aceeași profesie, și care urmăresc un scop comun (politic, sportiv sau, mai ales, distractiv); local care servește acestei asociații. În piețe, cafenele, instituții, La club, la «five o’clock») sau prin iatacuri, S-au zvîrcolit sub cruntele-ți atacuri Tîlharii, demagogii și limbuții. CASSIAN, H. 75. Mă bucuram că i-a venit și lui Camil mintea la loc, să se ocupe de ceva mai grav decît timpul și banii pierduți ta club. C. PETRESCU, Î. II 238. Tînărul luga ceru o întîlnire lui Gogu lonescu a doua zi lai un club. REBREANU, R. I 250.

CLUB s.n. 1. Cerc pe lângă o întreprindere, o instituție, un sindicat etc., unde se reunesc membrii săi în timpul liber pentru activități cultural-educative, pentru a face sport etc.; local unde funcționează un astfel de cerc. 2. Asociație (politică), cerc de persoane care se întrunesc regulat într-un anumit local; local care servește acestei asociații, acestui cerc. 3. (Mar.) Scondru pe care se înverghează marginea de întinsură la unele vele latine. V. greement. [< fr., engl. club].

CLUB1 s. n. 1. cerc pe lângă o întreprindere, o instituție, un sindicat etc., unde se reunesc membrii săi în timpul liber pentru activități cultural-educative, sport etc. 2. (în țările capitaliste) asociație (politică), cerc de persoane care se întrunesc regulat într-un anumit local; localul însuși. 3. (mar.) vergă montată pe bompresul corăbiilor mari pentru a susține marginea de întinsură a velelor triunghiulare numite focuri. (< fr., engl. club)

CLUB2 s. m. crosă cu care se lovește mingea la golf. (< engl. club)

CLUB ~uri n. 1) Instituție culturală, cu scopuri educative și recreative. 2) Local în care își desfășoară activitatea o astfel de instituție. 3) Asociație care reunește persoane cu interese comune, pentru a-și petrece timpul liber sau pentru contacte de ordin politic, științific, sportiv etc. /<fr., engl. club

club n. 1. reunire politică; 2. asociațiune de persoane, urmărind acelaș scop: jockey-club.

*club n., pl. urĭ (fr. club, d. engl. club, măcĭucă, club, cerc). Cerc, reuniune, societate, maĭ ales politică. – Pe la 1800 clup.

SEX-CLUB, sex-cluburi, s. n. Club cu programe erotice. – Din engl. sex club.

*sex-clúb s. n., pl. sex-clúburi


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

sex-clúb s.n. Club erotic ◊ „Industria sexului – cărți, sex-cluburi, afișe, săptămânale specializate – a realizat în 1969 în S.U.A. o cifră de afaceri de 2 miliarde dolari.” Sc. 14 XI 70 p. 6 //din sex + club//

studént-club(-bar) s.n. 1968 Club (bar) al studenților v. club-bar (din student + club [+bar]; M. Avram în SCL 3/72 p. 289293)

AUTOMOBIL CLUB ROMÂN (A.C.R.), asociație a automobiliștilor din România, înființată în București în 1904 sub denumirea „Asociația Automobil Club Român”, la inițiativa lui G.V. Bibescu, pentru dezvoltarea sportului și turismului cu automobilul; reorganizată în 1967 sub denumirea actuală. Este membră a Federației Internaționale a Automobilului, din 1912, și a Alianței Internaționale de Turism, din 1979.

PEN-CLUB (abreviere de la engl. Poets, Playwrights, Editors, Essaysts and Novelists), asociație internațională a scriitorilor, pentru promovarea schimburilor culturale, fondată la Londra, în 1921, de J. Galsworthy și C.A. Dawson Scott, și care se reunește la un congres anual. România este membru (din 1924), iar din 2003, 87 de țări de pe tot Globul erau membre ale P.

ROTARY CLUB [róutəri klab], asociație internațională de oameni de afaceri și profesioniști, cu peste 18.000 de cluburi în 152 de țări și c. 850 mii membri, fondată în 1905 de avocatul american Paul Percy Harris. Are ca obiectiv respectarea principiilor de ordin moral în comerț, industrie, profesiuni libere și în promovarea prieteniei între popoare. Sediul central în Evanston, Illinois, S.U.A.

Intrare: club
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular club clubul
plural cluburi cluburile
genitiv-dativ singular club clubului
plural cluburi cluburilor
vocativ singular
plural
Intrare: sex-club
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular sex-club sex-clubul
plural sex-cluburi sex-cluburile
genitiv-dativ singular sex-club sex-clubului
plural sex-cluburi sex-cluburilor
vocativ singular
plural
sex (pl. -e) substantiv neutru
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular sex sexul
plural sexe sexele
genitiv-dativ singular sex sexului
plural sexe sexelor
vocativ singular
plural
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular club clubul
plural cluburi cluburile
genitiv-dativ singular club clubului
plural cluburi cluburilor
vocativ singular
plural

club

  • 1. Asociație menită să creeze membrilor săi condiții favorabile pentru desfășurarea unei anumite activități (cultural-educative, sportive etc.) în timpul liber; local care servește acestei asociații.
    surse: DEX '09
    • 1.1. (În U.R.S.S. și în țările care construiesc socialismul) Cerc cultural-educativ, constituit pe lîngă o întreprindere, o instituție sau un sindicat, unde oamenii muncii își pot folosi timpul liber în mod plăcut și folositor; localul care servește acestui cerc.
      surse: DLRLC 4 exemple
      exemple
      • Munca educativă și culturală a sindicatelor trebuie să se concentreze în jurul cluburilor de întreprindere și sindicale, care să atragă în activitatea lor mase largi de muncitori. REZ. HOT. I 65.
        surse: DLRLC
      • Sutele de cluburi ce funcționează în cadrul întreprinderilor, miile de biblioteci sindicale, cuprinzînd milioane de volume, oferă oamenilor muncii posibilități uriașe, cum n-au avut niciodată sub stăpînirea capitaliștilor. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2698.
        surse: DLRLC
      • În vreme ce ei se sfătuiesc, feciorul și fata iau sara bună, se duc la club. CAMILAR, TEM. 51.
        surse: DLRLC
      • Văd club unde se adună tovarășii grădinari și grădinărese, citesc gazete, ascultă radio, discută politică. SADOVEANU, M. C. 123.
        surse: DLRLC
      • diferențiere Cerc pe lângă o întreprindere, o instituție, un sindicat etc., unde se reunesc membrii săi în timpul liber pentru activități cultural-educative, pentru a face sport etc.; local unde funcționează un astfel de cerc.
        surse: DN
    • 1.2. (În țările capitaliste) Asociație din care fac parte persoane din păturile suprapuse ale societății burgheze, cu preocupări asemănătoare sau de aceeași profesie, și care urmăresc un scop comun (politic, sportiv sau, mai ales, distractiv); local care servește acestei asociații.
      surse: DLRLC 3 exemple
      exemple
      • În piețe, cafenele, instituții, La club, la «five o’clock» sau prin iatacuri, S-au zvîrcolit sub cruntele-ți atacuri Tîlharii, demagogii și limbuții. CASSIAN, H. 75.
        surse: DLRLC
      • Mă bucuram că i-a venit și lui Camil mintea la loc, să se ocupe de ceva mai grav decît timpul și banii pierduți la club. C. PETRESCU, Î. II 238.
        surse: DLRLC
      • Tînărul luga ceru o întîlnire lui Gogu lonescu a doua zi la un club. REBREANU, R. I 250.
        surse: DLRLC
      • 1.2.1. Asociație (politică), cerc de persoane care se întrunesc regulat într-un anumit local; local care servește acestei asociații, acestui cerc.
        surse: DN
  • 2. Instituție culturală, cu scopuri educative și recreative.
    surse: NODEX
  • 3. Local în care își desfășoară activitatea o astfel de instituție.
    surse: NODEX
  • 4. marină Scondru pe care se înverghează marginea de întinsură la unele vele latine. Vezi greement.
    surse: DN
    • diferențiere Vergă montată pe bompresul corăbiilor mari pentru a susține marginea de întinsură a velelor triunghiulare numite focuri.
      surse: MDN '00
  • 5. Crosă cu care se lovește mingea la golf.
    surse: MDN '00

etimologie:

sex-club club sex

  • 1. Club cu programe erotice.
    surse: DEX '09 DCR2 un exemplu
    exemple
    • Industria sexului – cărți, sex-cluburi, afișe, săptămânale specializate – a realizat în 1969 în S.U.A. o cifră de afaceri de 2 miliarde dolari. Sc. 14 XI 70 p. 6.
      surse: DCR2

etimologie: