cloroplast sn [At: LTR / Pl: ~e / E: fr chloroplaste] Corpuscul verde cu clorofilă din citoplasma plantelor, în care se produce fotosinteza.

CLOROPLAST s.n. Corpuscul de culoare verde care se găsește în citoplasmă, avînd un rol esențial în procesul de fotosinteză. [< fr. chloroplaste].

CLOROPLAST s. n. plastidă conținând clorofilă, în procesul de fotosinteză. (< fr. chloroplaste)

cloroplast (desp. -ro-plast) s. n., pl. cloroplaste

cloroplast (-ro-plast) s. n., pl. cloroplaste

cloroplast s. n. (sil. -plast), pl. cloroplaste

CLORO- „de culoare verde, clor, clorură”. ◊ gr. khloros „verde, verzui” > fr. chloro-, engl. id., it. cloro-, germ. chloro- > rom. cloro-. □ ~cist (v. -cist), s. n., celulă care conține clorofilă; ~eritroleucemie (v. eritro-, v. leuc/o-, v. -emie), s. f., varietate de cloroleucoză, caracterizată prin trecerea în circulație a unui mare număr de eritroblaste; ~ficee (v. -ficee), s. f. pl., clasă de alge verzi unicelulare sau pluricelulare, de obicei acvatice, care conțin clorofilă; ~filă (v. -fil₂), s. f., pigment natural care se găsește în părțile verzi ale plantelor și care deține un rol fundamental în fotosinteză; ~filoliză (v. filo-₁, v. -liză), s. f., proces de distrugere a clorofilei sub influența unor agenți chimici; ~fite (v. -fit), s. f. pl., alge verzi, unicelulare și pluricelulare, filamentoase, autotrofe și acvatice, avînd în citoplasmă cromatofori cu clorofilă; ~fori (v. -for), s. m. pl., corpusculi impregnați cu clorofilă, prezenți în citoplasma celulei vegetale; ~metrie (v. -metrie₁), s. f., determinarea cantității de clor activ dintr-o soluție decolorantă; ~metru (v. -metru₁), s. n., aparat pentru determinarea cantității de clor, dizolvate într-un lichid; ~nemă (v. -nemă), s. f., tal filamentos pluricelular, cu funcție de asimilare; ~penie (v. -penie), s. f., lipsă a clorului din organism; ~pexie (v. -pexie), s. f., proces de fixare a clorurilor în țesuturile organice; ~plast (v. -plast), s. n., corpuscul de culoare verde din citoplasma plantelor, format din stromă și clorofilă, cu rol esențial în fotosinteză.

CLOROPLÁST (< fr. {i}; {s} cloro- + gr. plastos „modelat”) s. n. (BOT.) Corpuscul din citoplasmă, cu formă și dimensiuni variabile, de culoare verde datorită prezenței clorofilei. Are aparat genetic propriu, un sistem specific de sinteză proteică, asigurîndu-și astfel o autonomie relativă; în el se desfășoară fotosinteza.