8 definiții pentru clorometru


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

clorometru sn [At: DN3 / Pl: ~re / E: fr chloromètre] Aparat pentru clorometrie.

CLOROMÉTRU s.n. Aparat pentru determinarea cantității de clor dizolvate într-un lichid. [< fr. chloromètre, cf. fr. chlore – clor, gr. metron – măsură].

CLOROMÉTRU s. n. aparat folosit în clorometrie. (< fr. chloromètre)

CLOROMÉTRU ~e n. Aparat pentru determinarea cantității de clor dintr-un lichid. /<fr. chlorometre

cloro- [At: DN3 / E: fr chloro-] 1 Element de compunere cu semnificația „verde”. 2 Element de compunere care indică prezența clorului.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

clorométru (-me-tru) s. n., art. clorométrul; pl. clorométre

clorométru s. n. (sil. -tru), art. clorométrul; pl. clorométre


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

CLORO- „de culoare verde, clor, clorură”. ◊ gr. khloros „verde, verzui” > fr. chloro-, engl. id., it. cloro-, germ. chloro- > rom. cloro-.~cist (v. -cist), s. n., celulă care conține clorofilă; ~eritroleucemie (v. eritro-, v. leuc/o-, v. -emie), s. f., varietate de cloroleucoză, caracterizată prin trecerea în circulație a unui mare număr de eritroblaste; ~ficee (v. -ficee), s. f. pl., clasă de alge verzi unicelulare sau pluricelulare, de obicei acvatice, care conțin clorofilă; ~filă (v. -fil2), s. f., pigment natural care se găsește în părțile verzi ale plantelor și care deține un rol fundamental în fotosinteză; ~filoliză (v. filo-1, v. -liză), s. f., proces de distrugere a clorofilei sub influența unor agenți chimici; ~fite (v. -fit), s. f. pl., alge verzi, unicelulare și pluricelulare, filamentoase, autotrofe și acvatice, avînd în citoplasmă cromatofori cu clorofilă; ~fori (v. -for), s. m. pl., corpusculi impregnați cu clorofilă, prezenți în citoplasma celulei vegetale; ~metrie (v. -metrie1), s. f., determinarea cantității de clor activ dintr-o soluție decolorantă; ~metru (v. -metru1), s. n., aparat pentru determinarea cantității de clor, dizolvate într-un lichid; ~nemă (v. -nemă), s. f., tal filamentos pluricelular, cu funcție de asimilare; ~penie (v. -penie), s. f., lipsă a clorului din organism; ~pexie (v. -pexie), s. f., proces de fixare a clorurilor în țesuturile organice; ~plast (v. -plast), s. n., corpuscul de culoare verde din citoplasma plantelor, format din stromă și clorofilă, cu rol esențial în fotosinteză.

Intrare: clorometru
clorometru substantiv neutru
  • silabație: -tru
substantiv neutru (N37)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • clorometru
  • clorometrul
  • clorometru‑
plural
  • clorometre
  • clorometrele
genitiv-dativ singular
  • clorometru
  • clorometrului
plural
  • clorometre
  • clorometrelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)