2 intrări
34 de definiții
din care- explicative (25)
- morfologice (8)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CLON s. n. v. clonă.
clon1 i vz clonc1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
clon2 sn vz clonă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CLON s. n. (Biol.) Totalitatea indivizilor identici proveniți dintr-un singur organism, pe cale asexuată. – Din engl. clone.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
CLON s.n. (Biol.) Ansamblu de indivizi (bacterii, celule, virusuri, plante) care provin dintr-un individ unic. [Var. clonă s.f. / < fr. clone, cf. gr. klon – vlăstar].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CLON s. n. / s. m. (biol.) ansamblu de celule sau organisme (bacterii, virusuri, plante) cu structură ereditară identică, care provin dintr-un ascendent unic. (< engl., fr. clone)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
clon s. m., s. n. (biol.) Ansamblu de indivizi genetic asemănători care provin dintr-un individ unic, reprodus pe cale asexuată ◊ „Savanții elvețieni au izbutit să realizeze «cloni» (exemplare absolut identice) de mamifere, mai precis de șoareci.” Sc. 8 II 81 p. 5. ◊ „[...] în colaborare cu stațiunea de la Craiova, s-au identificat și multiplicat circa 20 de clone (descendenți) de salcâmi cu înflorire precoce sau tardivă [...]” R.l. 4 II 84 p. 2; v. și Ev.z. 15 III 97 p. 5 (din engl. clone; cf. fr., it. clone; PR sec. XX, OA, DMN 1970; DN3)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CLON ~e n. Totalitate a organismelor identice multiplicate pe cale asexuată din aceeași celulă sau din același grup de celule. /<fr. clone
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CLONĂ, clone, s. f. (Biol.) Totalitatea indivizilor rezultați pe cale asexuată dintr-un ascendent unic, având același patrimoniu genetic. [Var.: clon s. n.] – Din engl. clone.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CLONC, (1) interj., (2) cloncuri, s. n. 1. Interj. (De obicei repetat) Cuvânt care imită strigătul cloștii, ciorii, corbului etc. 2. S. n. Unealtă pescărească din lemn pentru lovit apa, cu ajutorul căreia se produc zgomote care gonesc peștii spre plase sau cârlige. [Var.: clonca interj.] – Onomatopee.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CLONCA interj. v. clonc.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CLONCA interj. v. clonc.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
cloc i vz clonc1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
clonă sf [At: DEX2 / V: (rar) clon sn / Pl: ~ne / E: fr eg clone] 1 Individ sau populație de indivizi identici obținuți prin reproducerea asexuată a unui singur organism. 2 Ansamblu de celule identice rezultate din diviziuni succesive ale unei singure celule.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
clonc1 [At: PANN, P.V. I, 4/9 / V: cloc i, (1) clonca i / E: fo] 1 i (Dore) Cuvânt care imită strigătul unor păsări, mai ales al cloștii. 2 sn Instrument auxiliar de pescuit cu care se produc, în apă, sunete ce atrag peștii spre undiță sau năvod.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
clonca i vz clonc1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CLONC, (1) interj., (2) cloncuri, s. n. 1. Interj. (De obicei repetat) Cuvânt care imită strigătul cloștii, ciorii, corbului etc. 2. S. n. Instrument auxiliar de pescuit cu ajutorul căruia se produc în apă zgomote care gonesc peștii spre plase sau cârlige. [Var.: clonca interj.] – Onomatopee.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
CLONC1 interj. (De obicei repetat) Onomatopee care imită strigătul cloștii. Aproape de el, o cloșcă cu puișori cloncănește: clonc, clonc! SADOVEANU, O. I 311. Cloșca, cum l-au văzut, au început să strige: cîrrr! clonc! clonc! SBIERA, P. 292. – Variantă: clonca (DELAVRANCEA, S. 299) interj.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CLONCA interj, v. clonc1.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CLONC1 interj. Cuvînt care imită strigătul cloștii. [Var.: clonca interj.] – Onomatopee.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de Zavaidoc
- acțiuni
CLONCA interj. v. clonc1.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de Zavaidoc
- acțiuni
CLONĂ s.f. v. clon.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CLONĂ f. Generație a unei plante de cultură, obținută prin înmulțire vegetativă. /<fr. clone
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CLONC interj. (se folosește pentru a reda sunetul caracteristic produs de cloșcă). /Onomat.
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
clonc! int. care imitează strigătul găi-nei, când vrea să clocească sau țipătul lugubru al ciorilor.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
2) clonc, interj. care arată strigătu cloșteĭ și al corbuluĭ. V. cronc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
clon s. n., pl. clone
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
clonă s. f., g.-d. art. clonei; pl. clone
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
clonc1(-clonc)/clonca(-clonca) (pop.) interj.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
clonca(-clonca) v. clonc1
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
*clonă s. f., g.-d. art. clonei; pl. clone
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
clonc2(-clonc)/clonca(-clonca) (pop.) interj.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
clonc (-clonc) interj.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
clonca (-clonca) interj.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
CLONC, (1) interj., (2) cloncuri, s. n. ~ (cf. cloc)
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de tavi
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
clonă, clonesubstantiv feminin
- 1. Totalitatea indivizilor rezultați pe cale asexuată dintr-un ascendent unic, având același patrimoniu genetic. DEX '09 DN
etimologie:
- clone DEX '09 DEX '98 DN
cloncinterjecție
- 1. Cuvânt care imită strigătul cloștii, ciorii, corbului etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Aproape de el, o cloșcă cu puișori cloncănește: clonc, clonc! SADOVEANU, O. I 311. DLRLC
- Cloșca, cum l-au văzut, au început să strige: cîrrr! clonc! clonc! SBIERA, P. 292. DLRLC
-
etimologie:
- DEX '98 DEX '09