opțiuni

2 intrări

12 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

clironomi vt [At: PONTBRIANT, D. / Pzi: ~mésc / E: clironom] (Înv) A moșteni un bun.

clironóm, ~oámă smf [At: DUMITRACHE, 64 / Pl: ~i, ~oáme / E: ngr ϰλιρουόμος] (Înv) Moștenitor.

CLIRONÓM, -OÁMĂ, clironomi, -oame, s. m. și f. (Înv.) Moștenitor (al unui bun, al unui drept). – Din ngr. klironómos.

CLIRONÓM, -OÁMĂ, clironomi, -oame, s. m. și f. (Înv.) Moștenitor (al unui bun, al unui drept). – Din ngr. klironómos.

CLIRONÓM, -OÁMĂ, clironomi, -oame, s. m. și f. (Învechit) Persoană care moștenește pe cineva; moștenitor. După ce o-nchide el ochii, firește, dumneata ai să fii mai mare între clironomi. CARAGIALE, O. III 38. Eu singur le cumpăram cu toptanul, biblioteci... ale oamenilor bătrîni, ai căror clironomi apoi mi le vindeau pe un preț de nimica, ca hîrtie numai. EMINESCU, N. 79. Aștept să vie clironomii, să le ies cu plin. ALECSANDRI, T. 605. Aceasta dar el diată clironomului lăsînd, A contenit din viață. PANN, P. V. II 60.

CLIRONÓM ~i m. înv. Persoană care deține o clironomie. /<ngr. klironómos

clironom m. moștenitor: să mă lase clironomul întregei sale averi AL. [Gr. mod.].

clironóm, -oámă s. (ngr. klironómos). Mold. Sec. 18-19. Moștenitor.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

clironóm (înv.) s. m., pl. clironómi

clironóm s. m., pl. clironómi


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CLIRONÓM s. v. moștenitor, succesor, urmaș.

clironom s. v. MOȘTENITOR. SUCCESOR. URMAȘ.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

clironóm (clironómi), s. m. – Moștenitor. – Mr. clironom. Ngr. ϰληρονόμος (Gáldi). – Der. clironoamă, s. f. (moștenitoare); clironomie, s. f. (moștenire; drept ereditar); clironomisi, vb. (a moșteni). Sînt cuvinte înv.

Intrare: clironomi
clironomi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: clironom
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • clironom
  • clironomul
  • clironomu‑
plural
  • clironomi
  • clironomii
genitiv-dativ singular
  • clironom
  • clironomului
plural
  • clironomi
  • clironomilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

clironom, -oamă clironoamă clironom

  • 1. învechit Moștenitor (al unui bun, al unui drept).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: moștenitor succesor urmaș, -ă 4 exemple
    exemple
    • După ce o-nchide el ochii, firește, dumneata ai să fii mai mare între clironomi. CARAGIALE, O. III 38.
      surse: DLRLC
    • Eu singur le cumpăram cu toptanul, biblioteci... ale oamenilor bătrîni, ai căror clironomi apoi mi le vindeau pe un preț de nimica, ca hîrtie numai. EMINESCU, N. 79.
      surse: DLRLC
    • Aștept să vie clironomii, să le ies cu plin. ALECSANDRI, T. 605.
      surse: DLRLC
    • Aceasta dar el diată clironomului lăsînd, A contenit din viață. PANN, P. V. II 60.
      surse: DLRLC

etimologie: