2 intrări

16 definiții

climatizáre sf [At: DEX2 / Pl: ~zắri / E: climatiza] Operație prin care aerul (dintr-o încăpere) este menținut la o anumită temperatură, umiditate, puritate etc.

CLIMATIZÁRE, climatizări, s. f. Operație prin care aerul dintr-o încăpere este menținut la o anumită temperatură, umiditate, puritate etc. – V. climatiza. Cf. fr. climatisation.

CLIMATIZÁRE, climatizări, s. f. Operație prin care aerul dintr-o încăpere este menținut la o anumită temperatură, umiditate, puritate etc. – După fr. climatisation.

climatizáre s. f., g.-d. art. climatizắrii; pl. climatizắri

climatizáre s. f., g.-d. art. climatizării; pl. climatizări

CLIMATIZÁRE s.f. 1. Realizarea într-un spațiu a unei atmosfere la o temperatură și umiditate potrivite. 2. Ansamblu de măsuri prin care un aparat sau o mașină sunt aduse în stare de a putea funcționa într-o regiune cu o anumită climă. [< climatiza, după fr. climatisation].

CLIMATIZÁRE s. f. 1. operație de menținere a purității, temperaturii și umidității relative a aerului dintr-o încăpere, independent de condițiile meteorologice exterioare. 2. ansamblu de măsuri prin care un aparat, o mașină sunt aduse în stare de a putea funcționa într-o regiune cu o anumită climă. (< climatiza)

climatizá vt [At: DEX2 / Pzi: ~zéz / E: fr climatiser] A asigura climatizarea.

CLIMATIZÁ, climatizez, vb. I. Tranz. A asigura climatizarea. – Din fr. climatiser.

CLIMATIZÁ, climatizez, vb. I. Tranz. A asigura climatizarea. – Din fr. climatiser.

*climatizá (a ~) vb., ind. prez. 3 climatizeáză

climatizá vb., ind. prez. 1 sg. climatizéz, 3 sg. și pl. climatizeáză

CLIMATIZÁ vb. I. tr. A asigura climatizarea. [< fr. climatiser].

CLIMATIZÁ vb. tr. a asigura climatizarea. (< fr. climatiser)

A CLIMATIZÁ ~éz tranz. 1) (spații, încăperi) A asigura cu o temperatură agreabilă. 2) (aparate) A adapta la acțiunea climatului extern. /<fr. climatiser


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

climatizáre s.f. Realizarea într-un spațiu a unei temperaturi și umidități potrivite ◊ „Fabricile au stații de condiționare și climatizare cu ventilatoare foarte puternice care absorb aerul din afară, îl umezesc, îl aduc la o temperatură dată, îl introduc în secțiile de prelucrare.” R.l. 10 VI 73 p. 8. ◊ „[...] nu închid televizoarele sau instalațiile de climatizare atunci când ies din cameră etc.” R.l. 28 VII 79 p. 6. ◊ „[...] să se micșoreze sau chiar să se anuleze solicitarea instalațiilor de climatizare [în Japonia].” R.l. 9 VIII 79 p. 6 (din climatiza; cf. fr. climatisation; PR 1950; LTR; DEX, DN3)

Intrare: climatiza
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) climatiza climatizare climatizat climatizând singular plural
climatizea climatizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) climatizez (să) climatizez climatizam climatizai climatizasem
a II-a (tu) climatizezi (să) climatizezi climatizai climatizași climatizaseși
a III-a (el, ea) climatizea (să) climatizeze climatiza climatiză climatizase
plural I (noi) climatizăm (să) climatizăm climatizam climatizarăm climatizaserăm, climatizasem*
a II-a (voi) climatizați (să) climatizați climatizați climatizarăți climatizaserăți, climatizaseți*
a III-a (ei, ele) climatizea (să) climatizeze climatizau climatiza climatizaseră
Intrare: climatizare
climatizare substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular climatizare climatizarea
plural climatizări climatizările
genitiv-dativ singular climatizări climatizării
plural climatizări climatizărilor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)