opțiuni
  • info

2 intrări

16 definiții

din care

Explicative DEX

CLAXONAT s. n. Claxonare. – V. claxona.

CLAXONAT s. n. Claxonare. – V. claxona.

claxonat2, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~ați, ~e / E: claxona] Semnalizat cu claxonul.

claxonat1 sn [At: DEX2 / Pl: ~uri / E: claxona] Claxonare.

CLAXONAT s.n. Claxonare. [< claxona].

CLAXONAT s. n. claxonare. (< claxona)

CLAXONA, claxonez, vb. I. Intranz. A semnaliza cu claxonul. – Din fr. klaxonner.

CLAXONA, claxonez, vb. I. Intranz. A semnaliza cu claxonul. – Din fr. klaxonner.

claxona vi [At: DEX2 / Pzi: ~nez / E: fr klaxonner] A semnaliza cu claxonul.

CLAXONA, claxonez, vb. I. Intranz. A semnaliza cu claxonul. Mihai claxonă prelung și apăsă pedala ușor, pe nesimțite. Mașina se urni încet. MIHALE, O. 466. Huruiau vagoanele, claxonau mașinile. PAS, Z. II 160.

CLAXONA vb. I. intr. A suna din claxon, a semnaliza cu claxonul. [< fr. klaxonner].

CLAXONA vb. intr. a semnaliza cu claxonul. (< fr. klaxonner)

A CLAXONA ~ez intranz. A semnala cu claxonul. /<fr. klaxonner

claxonà v. a suna din claxon.

Ortografice DOOM

claxona (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. claxonez, 3 claxonează; conj. prez. 1 sg. să claxonez, 3 să claxoneze

claxona (a ~) vb., ind. prez. 3 claxonează

claxona vb., ind. prez. 1 sg. claxonez, 3 sg. și pl. claxonează

Sinonime

CLAXONAT s. v. claxonare.

Intrare: claxonat
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • claxonat
  • claxonatul
  • claxonatu‑
plural — —
genitiv-dativ singular
  • claxonat
  • claxonatului
plural — —
vocativ singular —
plural —
Intrare: claxona
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • claxona
  • claxonare
  • claxonat
  • claxonatu‑
  • claxonând
  • claxonându‑
 singular plural
  • claxonează
  • claxonați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • claxonez
 (să)
  • claxonez
  • claxonam
  • claxonai
  • claxonasem
a II-a (tu)
  • claxonezi
 (să)
  • claxonezi
  • claxonai
  • claxonași
  • claxonaseși
a III-a (el, ea)
  • claxonează
 (să)
  • claxoneze
  • claxona
  • claxonă
  • claxonase
plural I (noi)
  • claxonăm
 (să)
  • claxonăm
  • claxonam
  • claxonarăm
  • claxonaserăm
  • claxonasem
a II-a (voi)
  • claxonați
 (să)
  • claxonați
  • claxonați
  • claxonarăți
  • claxonaserăți
  • claxonaseți
a III-a (ei, ele)
  • claxonează
 (să)
  • claxoneze
  • claxonau
  • claxonară
  • claxonaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

claxonatsubstantiv neutru

etimologie:
  • vezi claxona. DEX '09 DN

claxona, claxonezverb

  • 1. A semnaliza cu claxonul. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Mihai claxonă prelung și apăsă pedala ușor, pe nesimțite. Mașina se urni încet. MIHALE, O. 466. DLRLC
    • format_quote Huruiau vagoanele, claxonau mașinile. PAS, Z. II 160. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.