2 intrări

15 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

claxonat2, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~ați, ~e / E: claxona] Semnalizat cu claxonul.

claxonat1 sn [At: DEX2 / Pl: ~uri / E: claxona] Claxonare.

CLAXONÁT s. n. Claxonare. – V. claxona.

CLAXONÁT s. n. Claxonare. – V. claxona.

CLAXONÁT s.n. Claxonare. [< claxona].

CLAXONÁT s. n. claxonare. (< claxona)

claxona vi [At: DEX2 / Pzi: ~nez / E: fr klaxonner] A semnaliza cu claxonul.

CLAXONÁ, claxonez, vb. I. Intranz. A semnaliza cu claxonul. – Din fr. klaxonner.

CLAXONÁ, claxonez, vb. I. Intranz. A semnaliza cu claxonul. – Din fr. klaxonner.

CLAXONÁ, claxonez, vb. I. Intranz. A semnaliza cu claxonul. Mihai claxonă prelung și apăsă pedala ușor, pe nesimțite. Mașina se urni încet. MIHALE, O. 466. Huruiau vagoanele, claxonau mașinile. PAS, Z. II 160.

CLAXONÁ vb. I. intr. A suna din claxon, a semnaliza cu claxonul. [< fr. klaxonner].

CLAXONÁ vb. intr. a semnaliza cu claxonul. (< fr. klaxonner)

A CLAXONÁ ~éz intranz. A semnala cu claxonul. /<fr. klaxonner


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

claxoná (a ~) vb., ind. prez. 3 claxoneáză

claxoná vb., ind. prez. 1 sg. claxonéz, 3 sg. și pl. claxoneáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CLAXONÁT s. v. claxonare.

Intrare: claxonat
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • claxonat
  • claxonatul
  • claxonatu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • claxonat
  • claxonatului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: claxona
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • claxona
  • claxonare
  • claxonat
  • claxonatu‑
  • claxonând
  • claxonându‑
singular plural
  • claxonea
  • claxonați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • claxonez
(să)
  • claxonez
  • claxonam
  • claxonai
  • claxonasem
a II-a (tu)
  • claxonezi
(să)
  • claxonezi
  • claxonai
  • claxonași
  • claxonaseși
a III-a (el, ea)
  • claxonea
(să)
  • claxoneze
  • claxona
  • claxonă
  • claxonase
plural I (noi)
  • claxonăm
(să)
  • claxonăm
  • claxonam
  • claxonarăm
  • claxonaserăm
  • claxonasem
a II-a (voi)
  • claxonați
(să)
  • claxonați
  • claxonați
  • claxonarăți
  • claxonaserăți
  • claxonaseți
a III-a (ei, ele)
  • claxonea
(să)
  • claxoneze
  • claxonau
  • claxona
  • claxonaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

claxonat

etimologie:

  • vezi claxona.
    surse: DEX '09 DN

claxona

  • 1. A semnaliza cu claxonul.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN 2 exemple
    exemple
    • Mihai claxonă prelung și apăsă pedala ușor, pe nesimțite. Mașina se urni încet. MIHALE, O. 466.
      surse: DLRLC
    • Huruiau vagoanele, claxonau mașinile. PAS, Z. II 160.
      surse: DLRLC

etimologie: