9 definiții pentru clavicimbal clavicembalo

clavicimbál sn [At: CARAGIALE, N. F. 127 / V: ~icem~, ~cembálă sf ~icembál / Pl: ~e/ E: lat clavicymbalum, it clavicembalo] (Înv) Clavecin.

CLAVICIMBÁL, clavicimbaluri, s. n. (Înv.) Clavecin. [Var.: clavicembálo s. n.] – Din lat. clavicymbalum, it. clavicembalo.

CLAVICIMBÁL, clavicimbaluri, s. n. (Înv.) Clavecin. [Var.: clavicembálo s. n.] – Din lat. clavicymbalum, it. clavicembalo.

CLAVICIMBÁL, clavicimbaluri, s. n. (Învechit) Clavecin. Prin cafenele... se aud clavicimbalurile. CARAGIALE, N. F. 127.

*clavicímbal n., pl. e (mlat. clavicýmbalum, it. clavicémbalo, fr. clavecin). Un vechĭ instrument muzical, strămoșu pianuluĭ.

CLAVICEMBÁLO s. n. v. clavicimbal.

CLAVICEMBÁLO s. n. v. clavicimbal.

clavicémbalo/clavicimbál s. n.

CLAVICEMBALO/CLAVICEMBÁL s. n. clavecin. (< it. clavicembalo, lat. clavicymbalum)

Intrare: clavicimbal
clavicimbal substantiv neutru
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular clavicimbal clavicimbalul
plural clavicimbaluri clavicimbalurile
genitiv-dativ singular clavicimbal clavicimbalului
plural clavicimbaluri clavicimbalurilor
vocativ singular
plural
clavicembalo substantiv neutru
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular clavicembalo clavicembaloul
plural clavicembalouri clavicembalourile
genitiv-dativ singular clavicembalo clavicembaloului
plural clavicembalouri clavicembalourilor
vocativ singular
plural