2 intrări

17 definiții

clarificát, ~ă a [At: DA ms / V: (iuz) chiar~ / Pl: ~áți, ~e / E: clarifica] 1 (Înv; d. lichide) 1 Curățat. 2-3 Devenit (mai) ușor de înțeles. 4 (D. situații) Lămurit.

CLARIFICÁT adj. v. lămurit.

clarificá [At: DA / V: (iuz) chiar~ / Pzi: clarífic / E: lat clarificare, fr clarifier] 1-2 vtr (Înv; d. un lichid) A (se) curăța. 3-4 vtr A face să devină (sau a deveni) (mai) ușor de înțeles. 5-6 vtr A (se) lămuri o situație.

CLARIFICÁ, clarífic, vb. I. Tranz. și refl. A face să devină sau a deveni (mai) clar, (mai) ușor de înțeles; a (se) lămuri, a (se) desluși. – Din lat. clarificare, fr. clarifier.

CLARIFICÁ, clarífic, vb. I. Tranz. și refl. A face să devină sau a deveni (mai) clar, (mai) ușor de înțeles; a (se) lămuri, a (se) desluși. – Din lat. clarificare, fr. clarifier.

CLARIFICÁ, clárific, vb. I. Tranz. (Cu privire la manifestări ale gîndirii, la situații, împrejurări) A face clar, a lămuri, a desluși, a limpezi. I. V. Stalin în «Marxismul și problemele lingvisticii # a clarificat problema legăturii dintre limbă și societate.Meritul istoric al Congresului al V-lea al P. C. R. constă în faptul că a clarificat problemele fundamentale care se puneau în fața partidului, a proletariatului din Romînia, a lămurit caracterul revoluției din Romînia și forțele ei motrice și a stabilit sarcinile organizatorice principale ale partidului în etapa dată. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 1-2, 61.

clarificá (a ~) vb., ind. prez. 3 clarífică

clarificá vb., ind. prez. 1 sg. clarífic, 3 sg. și pl. clarífică

CLARIFICÁ vb. 1. v. lămuri. 2. v. rezolva. 3. a (se) dumeri, a (se) edifica, a (se) lămuri. (S-a ~ imediat după ce a văzut actele.) 4. v. soluționa.

CLARIFICÁ vb. I. tr., refl. A (se) lămuri, a (se) desluși; a (se) limpezi. [P.i. clarífic. / cf. fr. clarifier < lat. clarus – limpede, facere – a face].

CLARIFICÁ vb. tr., refl. a (se) lămuri, a (se) limpezi. (< lat. clarificare, fr. clarifier)

A SE CLARIFICÁ mă clarífic intranz. 1) (despre persoane) A ajunge să înțeleagă clar; a se lămuri; a se edifica. 2) (despre lichide) A deveni clar; a se face limpede; a se limpezi. /<lat. clarificare, fr. clarifier

A CLARIFICÁ clarífic tranz. 1) A face să se clarifice. 2) (probleme, chestiuni, situații confuze) A face clar; a lămuri; a limpezi; a desluși; a elucida. /<lat. clarificare, fr. clarifier

*clarífic, a v. tr. (lat. clarifico, -áre, d. clarus, clar, și facere, a face. V. edific). Fac clar, limpezesc, lămuresc: a clarifica vinu. Fig. A clarifica o situațiune.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

CLARIFICÁT adj. dumerit, edificat, lămurit. (Sînt pe deplin ~.)

CLARIFICÁ vb. 1. a (se) descurca, a (se) desluși, a (se) elucida, a (se) explica, a (se) lămuri, a (se) limpezi, a (se) preciza, (înv.) a (se) pliroforisi, a (se) răspica, a (se) sfeti, (fig.) a (se) descîlci, a (se) lumina. (Problema a fost ~.) 2. descifra, a desluși, a dezlega, a explica, a lămuri, a limpezi, a rezolva, a soluționa. (A ~ enigma.) 3. a (se) dumeri, a (se) edifica, a (se) lămuri. (S-a ~ imediat după ce a văzut actele.) 4. a rezolva, a soluționa. (A ~ un litigiu.)

Intrare: clarificat
clarificat
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular clarificat clarificatul clarifica clarificata
plural clarificați clarificații clarificate clarificatele
genitiv-dativ singular clarificat clarificatului clarificate clarificatei
plural clarificați clarificaților clarificate clarificatelor
vocativ singular
plural
Intrare: clarifica
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) clarifica clarificare clarificat clarificând singular plural
clarifică clarificați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) clarific (să) clarific clarificam clarificai clarificasem
a II-a (tu) clarifici (să) clarifici clarificai clarificași clarificaseși
a III-a (el, ea) clarifică (să) clarifice clarifica clarifică clarificase
plural I (noi) clarificăm (să) clarificăm clarificam clarificarăm clarificaserăm, clarificasem*
a II-a (voi) clarificați (să) clarificați clarificați clarificarăți clarificaserăți, clarificaseți*
a III-a (ei, ele) clarifică (să) clarifice clarificau clarifica clarificaseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)