2 intrări
23 de definiții (cel mult 20 afișate)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CLAMPÁ vb. tr. (med.) a obtura un vas, un canal, cu ajutorul penselor. (<fr. clamper)
CLÁMPĂ, clampe, s. f. (Reg.) Clanță. ♦ Limbă de metal care se reazămă pe clempuș pentru a închide ușa. [Var.: cleámpă s. f.] – Din clămpăni (derivat regresiv).
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CLEÁMPĂ s. f. v. clampă.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CLEÁMPĂ s. f. v. clampă.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ibogdank
- acțiuni
CLEÁMPĂ s. f. v. clampă.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
clampă2 sf [At: DAMÉ, T. 96 / V: clea~, (reg) cleamcă / Pl: ~pe / E: clamp] (Reg) 1 Clanță. 2 Limbă de metal care se reazemă pe clempuș pentru a închide ușa. 3 Cârligele care leagă jilțul căruței.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
clampă1 sf [At: DR. V, 175 / Pl: ~pe / E: pn klempa] (Îrg) Mârțoagă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cleampă sf vz clampă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CLÁMPĂ, clampe, s. f. (Reg.) Clanță. ♦ Limbă de metal care se reazemă pe clempuș pentru a închide ușa. [Var.: cleámpă s. f.] – Din clămpăni (derivat regresiv).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
CLÁMPĂ, clampe, s. f. (Mold.) Clanță. Cum puse mîna pe clampă, se repeziră trei dulăi zgrepțănînd portița cu labele. CAMILAR, TEM. 160. Cîinele, bucuros de întoarcerea stăpînului, se duce și deschide clampa ușii cu laba. SADOVEANU, D. P. 91. În odaia viscolită, o mînă fîșîi pe lemnul ușii și pipăi clampa. SADOVEANU, O. II 122. Zgîlțîi de clampa ușii. CONTEMPORANUL, III 921. – Variantă: cleámpă (DUNĂREANU, CH. 34, IOSIF, PATR. 41, EMINESCU, O. I 106) s. f.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CLÁMPĂ ~e f. Mâner care, prin apăsare, face să acționeze mecanismul de închidere/deschidere a ușii; clanță. ◊ A fi (beat) ~ a fi într-o stare înaintată de ebrietate. /v. a clămpăni
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
clampă f. Mold. clanța ușei: când aud că sună clampa EM. [Onomatopee].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
clámpă f., pl. e (ceh. klampa, pol. rut. klampa, clamp, rudă cu germ. klamm, din klamp, sued. klampi, fr. clamp, cam cu a. î. V. clămpănesc și clanță). Mold. Încuĭetoare (maĭ ales) de lemn. (Cea de fer se numește clanță). – Și cleampă, pl. clempe. V. cîrloanță.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
cleámpă, V. clampă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
clampá vb., ind. prez. 1 sg. clampéz, 3 sg. și pl. clampeáză
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
clámpă (reg.) s. f., g.-d. art. clámpei; pl. clámpe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
clámpă s. f., g.-d. art. clámpei; pl. clámpe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
clampă, -pe.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
CLÁMPĂ s. v. clanță, ivăr, încuietoare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
clampă s. v. CLANȚĂ. IVĂR. ÎNCUIETOARE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.
clámpă, clámpe, s.f. (reg.) 1. clanță, ivăr. 2. cal înalt și slab, grebănos.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
clámpă, clampe, (cleampă), s.f. – (reg.) 1. Clanță. 2. Zăvor la ușă; vârtej (ALRRM, 1971: 265); parte de broască în care intră zăvorul; scoabă. Termen atestat și în Maramureșul din dreapta Tisei. – Din ucr. klampa, clamp, cf. germ. Klamm (Scriban); der. regr. din clămpăni (DEX); din clamp „cuvânt care imită zgomotul produs de lovirea a două obiecte din lemn” (MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
clampă cleampă
- exemple
- Cum puse mîna pe clampă, se repeziră trei dulăi zgrepțănînd portița cu labele. CAMILAR, TEM. 160.surse: DLRLC
- Cîinele, bucuros de întoarcerea stăpînului, se duce și deschide clampa ușii cu laba. SADOVEANU, D. P. 91.surse: DLRLC
- În odaia viscolită, o mînă fîșîi pe lemnul ușii și pipăi clampa. SADOVEANU, O. II 122.surse: DLRLC
- Zgîlțîi de clampa ușii. CONTEMPORANUL, III 921.surse: DLRLC
- 1.1. Limbă de metal care se reazemă pe clempuș pentru a închide ușa.surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: ivăr încuietoare
- surse: NODEX
-
etimologie:
- derivat regresiv clămpănisurse: DEX '09 DEX '98