15 definiții pentru civiliza

civilizá vtr [At: BĂLCESCU, M. V. 7 / V: (înv) ți~ / Pzi: ~zéz / E: fr civiliser] 1-2 A face să devină sau a deveni civilizat.

CIVILIZÁ, civilizez, vb. I. Tranz. și refl. A face să devină sau a deveni civilizat. – Din fr. civiliser.

CIVILIZÁ, civilizez, vb. I. Tranz. și refl. A face să devină sau a deveni civilizat. – Din fr. civiliser.

CIVILIZÁ, civilizez, vb. I. Tranz., A duce (un individ sau un grup social) la civilizație, a face să ajungă civilizat.

civilizá (a ~) vb., ind. prez. 3 civilizeáză

civilizá vb., ind. prez. 1 sg. civilizéz, 3 sg. și pl. civilizeáză

CIVILIZÁ vb. 1. (rar) a (se) umaniza. (A ~ un trib sălbatic.) 2. a se cultiva, a se rafina, a se stila, (înv.) a se politici, (fig.) a se ciopli, a se cizela, a se subția, a se șlefui, (înv. fig.) a se roade. (S-a mai ~ și el un pic!)

A (se) civiliza ≠ a (se) îndobitoci, a (se) sălbătăci

CIVILIZÁ vb. I. tr., refl. A duce (un individ, o formație socială) la civilizație, a face să devină sau a deveni civilizat. [< fr. civiliser].

CIVILIZÁ vb. tr., refl. a face să devină, a deveni civilizat. (< fr. civiliser)

A CIVILIZÁ ~éz tranz. A face să se civilizeze. /<fr. civiliser

A SE CIVILIZÁ mă ~éz intranz. 1) (despre colectivități) A atinge un nivel înalt de dezvoltare (materială și spirituală); a deveni dezvoltat sub toate aspectele. 2) (despre persoane) A căpăta deprinderi de comportare politicoasă; a deveni manierat; a se ciopli; a se șlefui; a se cizela. /<fr. civiliser

civiliza v. a face sociabil, a îmblânzi moravurile.

*civilizéz v. tr. (fr. civiliser). Fac civil (sociabil), cĭoplesc: a civiliza un popor.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

CIVILIZÁ vb. 1. (rar) a (se) umaniza. (A ~ un trib sălbatic.) 2. a se cultiva, a se rafina, a se stila, (înv.) a se politici, (fig.) a se ciopli, a se cizela, a se subția, a se șlefui, (înv. fig.) a se roáde. (S-a mai ~.)

Intrare: civiliza
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) civiliza civilizare civilizat civilizând singular plural
civilizea civilizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) civilizez (să) civilizez civilizam civilizai civilizasem
a II-a (tu) civilizezi (să) civilizezi civilizai civilizași civilizaseși
a III-a (el, ea) civilizea (să) civilizeze civiliza civiliză civilizase
plural I (noi) civilizăm (să) civilizăm civilizam civilizarăm civilizaserăm, civilizasem*
a II-a (voi) civilizați (să) civilizați civilizați civilizarăți civilizaserăți, civilizaseți*
a III-a (ei, ele) civilizea (să) civilizeze civilizau civiliza civilizaseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)