5 definiții pentru ciuteică


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ciutéică sf [At: MARIAN, O. I, 26 / Pl: ~ici / E: ciot + -eică] (Reg) Tulpină rămasă în pământ după tăierea arborelui Si: ciot (1), (reg) cioată.

CIUTÉICĂ, ciuteici, s. f. (Reg.) Buturugă. – Din ciot + suf. -eică.

ciuteică f. Tr. buturugă. [V. ciot].


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CIUTÉICĂ s. v. buștean, butuc, buturugă, ciot.

ciuteică s. v. BUȘTEAN. BUTUC. BUTURUGĂ. CIOT.

Intrare: ciuteică
ciuteică substantiv feminin
substantiv feminin (F46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ciuteică
  • ciuteica
plural
  • ciuteici
  • ciuteicile
genitiv-dativ singular
  • ciuteici
  • ciuteicii
plural
  • ciuteici
  • ciuteicilor
vocativ singular
plural