3 intrări

19 definiții

ciuști1 i [At: SBIERA, P. 322 / E: fo] 1 Cuvânt care sugerează o săritură bruscă. 2 Cuvânt care sugerează o lovitură (rapidă).

ciuști2 vi [At: ȘEZ. V, 57 / Pzi: ~tésc / E: ciuști1] (D. iepuri sau animale mici) A țâșni.

ciuștí! interj. (reg.) cuvânt care imită o mișcare rapidă, bruscă; țuști!

ciuștí! vb. IV (reg.; despre iepuri sau alte animale mici) a sări brusc, a țâșni.

ciúșcă1 sf [At: PAȘCA. GL. / V: ~ște / Pl: ~ște / E: bg чyщкa] (Reg) 1 Ardei (1). 2 Ardei iute. 3 Păstaie. 4 Salată de ardei acrită cu oțet.

ciúșcă3 sf vz ciușche

ciúșcă2 sf vz ciuște

ciúște1 sf [At: ALECSANDRI, T. 241 / V: ~scă, șuș~, (înv) ciúcică, țúșcă / Pl: ~ti / E: ns cf ciuști] 1 (Buc) Ștergar răsucit strâns și înnodat la capete, cu care se lovește unul dintre jucători la jocul „de-a puha”. 2 (înv; îf țușcă îe) A se face țușcă A se îmbăta.

ciúște2 sf vz ciușcă

CIÚȘCĂ, ciuște, s. f. (Pop.) Ardei iute. – Din bg. čuška.

CIÚȘCĂ, ciuște, s. f. (Reg.) Ardei iute. – Din bg. čuška.

ciúșcă (pop.) s. f., g.-d. art. ciúștii; pl. ciuști

ciúșcă s. f., g.-d. art. ciúștei; pl. ciúște

CIÚȘCĂ s. v. ardei iute.

ciúșcă (ciuște), s. f.1. Ardei. – 2. Batistă făcută sul și înnodată, cu care se lovește, într-un joc popular. – 3. Jocul respectiv. – Var. țușcă, ciuște. Megl. ciușcă „joc”. Bg. čuška „ardei”, sb., cr. čuška „lovitură, palmă” (Cihac, II, 437), al cărui sens comun este cel de a pișca, a arde. Dar face din ciușcă două cuvinte diferite.

CIÚȘCĂ ~te f. reg. Ardei mărunt și iute. /<bulg. țiuška

ciúște s.f. (reg.) ștergar răsucit (matroască), înnodat la un capăt, cu care se lovește unul dintre jucători la jocul cu același nume sau: de-a puha, de-a mierța.

cĭúșcă f., pl. ștĭ și șcĭ (bg. čuška, a. î. Cp. cu ĭușcă și țușcă). Sud. Ardeĭ roș mic. Praf de ardeĭ verde (V. boĭa): cîrnațĭ presărațĭ cu cĭușcă de ardeĭ verde. (Chir. CL. 1910, 433). Meh. Saramură de ardeĭ.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

Intrare: ciușcă
ciușcă (pl. -ști) substantiv feminin
substantiv feminin (F50)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ciușcă ciușca
plural ciuști ciuștile
genitiv-dativ singular ciuști ciuștii
plural ciuști ciuștilor
vocativ singular
plural
ciușcă (pl. -ște) substantiv feminin
substantiv feminin (F9)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ciușcă ciușca
plural ciuște ciuștele
genitiv-dativ singular ciuște ciuștei
plural ciuște ciuștelor
vocativ singular
plural
Intrare: ciuști
ciuști
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
Intrare: ciuște
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ciuște ciuștea
plural ciuști ciuștile
genitiv-dativ singular ciuști ciuștii
plural ciuști ciuștilor
vocativ singular
plural